Interviu Mediafax cu Corina Cretu. Ce spune comisarul european despre raportul MCV si atragerea fondurilor europene

Corina Cretu spune ca in raportul MCV sunt evidentiate, dincolo de aprecierile pozitive, si aspectele in privinta carora Romania mai are de realizat progrese, dar mai ales de consolidat progresele obtinute, referindu-se la recomandari pentru intensificarea actiunilor impotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei si a coruptiei in achizitiile publice.

Ea precizeaza ca in raportul MCV Comisia Europeana a apreciat progresele facute de Romania anul trecut in lupta impotriva coruptiei si a facut recomandari pentru continuarea acestor actiuni.

Comisarul european pentru Politici Regionale s-a referit si la perchezitiile facute luni la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU si AM-POSCCE, apreciind ca actiunile DNA sunt parte a unui proces de lupta impotriva coruptiei si ca ”organele in drept trebuie sa isi conduca anchetele cu profesionalism si rapiditate, in deplina cooperare cu celelalte institutii implicate in procesul de gestionare al fondurilor”.

Corina Cretu mai afirma ca eliminarea tuturor zonelor de risc in circuitul gestionarii fondurilor europene si nationale trebuie sa fie o prioritate absoluta pentru toate institutiile din Romania.

Citește și

Corina Cretu a primit avizul comisiei de specialitate, dupa audierea din Parlamentul European. Discursul comisarului desemnat

In acest context, ea a adaugat ca exista ”posibilitatea utilizarii unei parti din finantarea europeana pentru actiuni de sensibilizare si preventie in randul populatiei, pentru ca nu doar combaterea coruptiei este importanta, ci si prevenirea ei, iar asta cere o schimbare de mentalitate”.

Referitor la eficientizarea gestiunii fondurilor europene, Cretu a declarat ca in ultima perioada s-au inregistrat progrese, dar se asteapta mai multa implicare din partea ANRMAP si ”o alocare de resurse umane mai consistenta pe acest subiect deoarece este unul complex si important”.

Ea a continuat spunand ca lipsa unor proiecte mature a fost una dintre carentele importante ale Romaniei in perioada 2007 - 2013, dar ca tara noastra a facut progrese remarcabile in ultimii doi ani.

Prezentam integral interviul acordat Agentiei MEDIAFAX de Corina Cretu:

Reporter: Ati spus la inceputul anului ca misiunea dumneavoastra si a echipei pe care o conduceti pentru anul 2015 va fi sa ajutati statele membre sa termine fondurile europene deja contractate din fostul exercitiu bugetar 2007-2013. Care este situatia folosirii fondurilor in cazul Romaniei, fiindca la capitolul absorbtie s-a spus in repetate randuri ca mai trebuie lucrat?

Corina Cretu: Una dintre misiunile mele si ale serviciilor Comisiei din aria mea de competenta este sa ajutam statele membre sa identifice si sa inlature cauzele profunde care nu au permis o utilizare suficient de rapida a fondurilor disponibile. Romania a facut progrese remarcabile in ultimii doi ani, au fost luate masuri care erau necesare si care si-au dovedit eficienta. Astazi, platile facute de Comisie se ridica la 52%, ceea ce inseamna ca in economia si societatea romaneasca au fost investiti acesti bani prin proiectele implementate. Am spus-o de fiecare data si o repet si acum, eforturile autoritatilor romane trebuie sa continue in linia inceputa, deoarece sunt inca masuri care trebuie si pot fi luate pentru a simplifica sistemul, pentru a-l face mai eficient, mai transparent si mai riguros. Comisia face un efort de acompaniere a tuturor administratiilor nationale in a ameliora sistemele de gestiune si implementare, deoarece responsabilitatea gestionarii acestora este comuna, asa cum sunt si obiectivele noastre. Scopul este ca impreuna cu statele membre sa conlucram la cresterea nivelului de trai al cetatenilor romani si europeni prin crearea de locuri de munca mai multe, mai bine platite si prin crearea tuturor premiselor necesare cresterii economice si competitivitatii economiei romanesti si europene.

Rep: Nu credeti ca exista riscul ca in incercarea cresterii ratei si a gradului de absorbtie a fondurilor europene, acestea sa fie asimilate fara un plan de dezvoltare, ci doar de dragul cresterii ratei de absorbtie, domenii cheie urmand a ramane subdezvoltate in detrimentul altora unde accesul la finantare este mai facil?

Corina Cretu: in primul rand, trebuie sa facem o precizare importanta: cresterea ratei de absorbtie nu este un scop in sine, absorbtia este un indicator si trebuie tratat ca atare. Concentrarea pe aceasta unica cifra este o abordare simplista si care nu reflecta nimic din complexitatea proceselor si problemelor cu care se confrunta sistemele de gestiune a fondurilor UE, atat la nivelul Comisiei cat si la nivelul statelor membre.

Actiunile intreprinse de Romania si de alte state mai putin performante pentru a utiliza la maximum fondurile disponibile nu pot conduce la finantarea arbitrara a unor proiecte sau sectoare care nu au fost prevazute initial a fi finantate. Statele membre, impreuna cu Comisia, au decis in 2007 ceea ce se va putea finanta si ar trebui finantat cu fonduri europene. Aceste documente programatice cuprind ceea ce a fost considerat domenii cheie ale dezvoltarii de catre statul membru si care intra in prioritatile de finantare ale UE.

Sigur ca arbitrajul in finantarea proiectelor din anumite domenii, care toate au fost initial considerate importante, este normal in aceasta perioada din considerente de timp. Suntem in 2014 si este clar ca finantarea unor proiecte care nu pot fi implementate pana la sfarsitul lui 2015 ridica o problema de rambursare a cheltuielilor pentru partea implementata dupa data de 31 decembrie 2015. Cred ca e vorba aici de pragmatism si responsabilitate. Domeniile care risca sa fie eventual vaduvite de finantare acum vor putea fi finantate, daca se afla in Acordul de parteneriat si celelalte documente programatice, cu fondurile din perioada de finantare 2014 - 2020.

Rep: Exista si o politica la nivel administrativ national de tipul ”cresterii cu orice pret a ratei de absorbtie”, ministrul Eugen Teodorovici propunand ca aceasta rata sa ajunga pana la 80%, cifra care ne-ar duce peste media europeana. Din experienta dumneavoastra, este aceasta cifra realizabila? Au mai existat cazuri de o crestere atat de spectaculoasa intr-un orizont previzibil de timp, fiind vorba de aproximativ 30%?

Corina Cretu: Comisia Europeana felicita orice stat care isi propune sa utilizeze la maximum fondurile puse la dispozitia sa pentru crearea coeziunii economice, sociale si teritoriale la nivelul UE. tintele fiecaruia trebuie sa fie ambitioase pentru ca vremurile pe care le traim cer curaj, determinare si responsabilitate in actiunea politica, acum mai mult decat de obicei. Avand in vedere ca s-a putut ajunge azi la 52%, tine de Guvernul si Parlamentul Romaniei, de autoritatile locale si beneficiari - in parteneriat - sa faca tot ce este util si necesar pentru a atinge un grad de absorbtie de 80%. Repet, insa, absorbtia este un indicator foarte mediatizat in Romania de altfel, dar ceea ce trebuie sa urmarim este fenomenul real al schimbarii si impactul pe termen mediu si lung in viata de zi cu zi a cetatenilor. Mult mai important este sa urmarim cate unitati de urgenta au fost construite sau renovate in Romania, cati copii au acces la conditii mai bune de invatat in scolile lor, cati antreprenori au fost ajutati sa isi construiasca sau sa isi consolideze o afacere, cati someri au fost formati si au reusit sa gaseasca un loc de munca, cati cetateni platesc mai putin acum pentru cheltuielile lunare de intretinere datorita eficientizarii energetice a locuintelor. Acesta este tipul de grila de lectura pe care eu il am asupra Politicii regionale si a instrumentelor financiare de care dispunem si cred ca si statele membre ar trebui sa promoveze acest tip de mesaj.

Rep: Inaintea cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene sau in paralel cu aceasta, care credeti ca ar trebui sa fie politica Romaniei cu privire la consolidarea autoritatii de management pe diferite programe europene? Fiindca exista si aici mai multe probleme, de la cele semnalate la nivel de intarzieri ale rambursarilor pana la chestiuni de natura penala. DNA a facut perchezitii, saptamana trecuta, la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU, AM-POSCCE si Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest, fiind vizate posibile fraude cu fonduri UE in exercitiul bugetar anterior - 2007-2013.

Corina Cretu: Toate autoritatile de management si organismele intermediare trebuie consolidate. De capacitatea, competenta, profesionalismul si inteligenta lor depinde o buna parte din functionarea sistemului. Dar lucrurile trebuie privite in ansamblul lor si cred ca actiunea de profesionalizare si consolidare trebuie exersata si in alte puncte ale administratiei publice care nu gestioneaza direct fondurile, dar sunt fie beneficiari directi, fie trebuie sa supravegheze implementarea proiectelor pentru care au obtinut finantare - administratia publica locala.

Eliminarea tuturor zonelor de risc in circuitul gestionarii fondurilor atat europene cat si nationale trebuie sa fie o prioritate absoluta pentru toate institutiile din Romania. Comisia a apreciat in raportul MCV progresele realizate de Romania in anul trecut in lupta impotriva coruptiei si a facut recomandari pentru continuarea acestor actiuni. Actiunile DNA sunt parte a acestui proces de lupta importiva coruptiei, statele membre au obligatia de a sesiza institutiile abilitate acolo unde exista suspiciuni, iar organele in drept trebuie sa isi conduca anchetele cu profesionalism si rapiditate, in deplina cooperare cu celelalte institutii implicate in procesul de gestionare al fondurilor.

Exista de asemenea posibilitatea utilizarii unei parti din finantarea europeana pentru actiuni de sensibilizare si preventie in randul populatiei, pentru ca nu doar combaterea coruptiei este importanta, ci si prevenirea ei, iar asta cere o schimbare de mentalitate.

Rep: Ce s-ar intampla daca se descopera fraude cu fonduri europene, care este procedura - vor fi returnati banii in totalitate sau partial?

Corina Cretu: Una din prioritatile mele de actiune pentru acest mandat este lupta impotriva fraudelor si diminuarea ratei de eroare. Aici trebuie sa facem o distinctie clara intre frauda si nereguli. Marea majoritate a neregulilor sunt erori, de exemplu nerespectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. Frauda este comisa cu intentia explicita de a deturna banii europeni in alte scopuri decat au fost ei alocati si cu incalcarea clara a normelor legale.

Politica noastra este una foarte clara. Sunt foarte cunoscute publicului din Romania deciziile de intrerupere/suspendare a anumitor programe. Acest mecanism este cel care ne permite sa reducem riscul de eroare. Aceste decizii fac parte din gestiunea normala a sistemului si sunt adresate tuturor statelor de fiecare data cand conditiile de siguranta ale utilizarii fondurilor nu sunt indeplinite. O buna parte din statele membre au afectate programele de intreruperi. in raportul anual al DG Regio veti putea observa ca am intrerupt platile si in Austria, in Germania, in Spania, Italia, Ungaria, Cehia.

Este evident ca, in momentul in care o frauda este confirmata, ea practic cauzeaza un prejudiciu bugetului UE si in acest sens sumele direct afectate trebuie recuperate.

In ceea ce priveste atat neregulile cat si fraudele, statele membre au responsabilitatea in prima instanta pentru a le preveni, detecta si corecta. in ceea ce priveste suspiciunile de frauda, statele membre trebuie sa ia masurile pe care legile penale nationale ale fiecaruia le impun.

Ori de cate ori autoritatile nationale au certitudinea si exista dovezi ca frauda a avut loc, intreaga suma cofinantata de UE trebuie sa fie rambursata de catre statul membru la bugetul UE si recuperata de la beneficiar. in plus, autoritatile nationale trebuie sa transmita cazul la autoritatea judiciara competenta din statul membru si sa informeze OLAF.

Rep: Mai multe institutii de invatamant superior, institute de cercetare sau ONG-uri au declarat ca sunt reticente in aplicarea pentru noi proiecte europene pe POSDRU - cel mai intalnit exemplu - fiindca au existat probleme la AM-POSRU cu intarziere de pana la 18 luni la rambursari. Credeti ca aceste autoritati de management sunt eficiente sau activitatea ar trebui centralizata sub un minister, poate chiar cel al Fondurilor Europene?

Corina Cretu: Aceste intarzieri de 18 luni imi sunt cunoscute. Desi gestionarea POSDRU nu intra in atributia mea la nivelul Comisiei, acest program fiind finantat din fonduri FSE, pot sa va spun ca aceste intarzieri exagerate de pana la 18 luni au avut loc inainte ca programul sa fi fost intrerupt, ceea ce explica de altfel si gradul redus de absorbtie pana in 2012. Multe dintre problemele detectate au fost rezolvate, altfel acest program nu ar fi fost reluat. Romania a prezentat un plan de actiuni prioritare in 2012 care a fost monitorizat si care a dus la rezultate bune, dar care este in acest moment reanalizat si o serie de alte actiuni de simplificare si fluidizare vor fi continuate.

Mai sunt, in continuare, o serie de actiuni de implementat, iar eficientizarea acestora trebuie sa fie o preocupare constanta. Crearea Ministerului Fondurilor Europene a fost o initiativa buna, a dat rezultate, acest lucru este evident. Comisia poate doar ajuta, poate recomanda anumite solutii in privinta arhitecturii sistemului pe care un stat membru il decide, dar este decizia fiecarui stat sa aleaga un sistem optim de gestionare in functie de specificul administrativ, politic, cultural. Ceea ce este important e sa existe o fundamentare clara a avantajelor care pot fi obtinute printr-o arhitectura sau alta.

Actorii evocati de dumneavoastra sunt reprezentati in Comitetele de Monitorizare a programelor, au facut parte din actorii consultati in Acordul de parteneriat, vor continua sa monitorizeze aplicarea acestuia si trebuie sa se implice activ in calitatea pe care o au. Instantele de dialog care au fost create au exact aceasta menire, sa contribuie decisiv, cu propuneri concrete si constructive la ameliorarea sistemului.

Rep: In ultima perioada, in Romania, autoritatile au intensificat atat deschiderea unor noi procese de ”mare coruptie”, cat si finalizarea unor cazuri de amploare in instanta. Dincolo de aspectele pozitive din MCV, cum se vede de la Bruxelles progresul pe acest front al luptei impotriva coruptiei?

Corina Cretu: La Bruxelles incercam sa fim cat se poate de transparenti si de clari in aprecierile noastre, ale Comisiei. Dincolo de aprecierile pozitive ale MCV, tot in MCV sunt evidentiate si aspectele pe care Romania mai are de realizat progrese, dar mai ales de consolidat progresele obtinute. Este vorba de recomandari pentru intensificarea actiunilor directionate impotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei si a coruptiei in achizitiile publice. E important ca Romania sa identifice mai bine domeniile expuse riscului de coruptie si sa adopte masuri educative si preventive, cu sprijinul ONG-urilor si profitand de oportunitatile oferite de fondurile UE.

Rep: Toata lumea a spus ca raportul MCV din ianuarie a fost unul pozitiv. Politicieni romani, inclusiv seful statului, au declarat ca mecanismul ar trebui ridicat intrucat institutiile statului functioneaza. si dumneavoastra ati sustinut ridicarea lui atunci cand erati europarlamentar. Considerati ca acest mecanism trebuie sa continue? Exista sanse sa fie ridicat in curand?

Corina Cretu: Acest instrument a dat rezultate. intre situatia din Romania anului 2007 si Romania anului 2015 este o diferenta foarte importanta atat in termeni concreti de constructie a noi sisteme si institutii de combatere a coruptiei, cat si in eficientizarea si profesionalizarea actului de justitie. Acest instrument este unul tehnic de monitorizare si trebuie tratat ca atare. in momentul in care se constata ca toate criteriile stablilite au fost indeplinite de Romania, si acest lucru depinde de actiunile interne si mai ales de inregistrarea unui progres constant si sustenabil, de o schimbare culturala a abordarii fenomenelor care sunt subiect al MCV, desigur ca va fi discutata ridicarea acestuia.

Dupa cum stiti, Comisia isi doreste sa ridice mecanismul in timpul mandatului ei, dar acest deziderat nu trebuie luat ca o promisiune, ci ca un obiectiv. Realizarea lui depinde exclusiv de progresele pe care vor continua sa le faca Romania si Bulgaria.

Rep: In ce stadiu se afla aprobarea programelor operationale ale Romaniei pentru perioada de programare 2014 - 2020? Vor putea fi aprobate toate in prima jumatate a anului curent?

Corina Cretu: Programul de Asistenta Tehnica si cel de Competitivitate au fost adoptate si avansurile au fost platite deja. Programul de mare infrastructura este inca in discutii cu un numar limitat de observatii din partea Comisiei. Este posibil ca in aprilie sa fie incheiat. Programul Operational Regional este unul dintre cele mai complexe programe din cele supuse Comisiei in aceasta perioada, este al patrulea din punct de vedere al complexitatii dintre cele peste 300 de programe. E absolut normal in acest caz sa existe un numar important de observatii, dar procesul este pe un drum pozitiv.

Pentru ambele programe, adoptarea lor oficiala se va face odata ce procedura de schimbarea a cadrului financiar multianual va fi terminata, ceea ce depinde de votul Consiliului si al Parlamentului. Cu siguranta nu mai devreme de mai-iunie.

Comisia va emite scrisori de confort la momentul in care toate aspectele programului au fost clar definite si se asteapta doar formalizarea adoptarii acestuia. Astfel, statele membre vor avea un semnal clar ca pot practic trece in faza de implementare a programului.

Rep: Risca Romania, dar si alte tari, sa repete situatia din actualul cadru financiar in conditiile in care programele operationale nu sunt aprobate si acest proces mai dureaza?

Corina Cretu: Exista o serie de masuri care trebuie si pot fi luate, indiferent de stadiul adoptarii programelor operationale. Este vorba, de exemplu, de masuri legate de consolidarea capacitatii administrative. Romania are deja o noua strategie in acest sens, care a fost apreciata pozitiv de serviciile Comisiei si care va contribui in mod determinant la eficientizarea si profesionalizarea gestiunii fondurilor europene si nationale.

Alte procese care conduc la remedierea erorilor din trecut si care nu au legatura cu momentul adoptarii programelor sunt relative la reforma procesului de achizitii publice. Exista un dialog continuu, cu intalniri lunare intre serviciile Comisiei si Comitetul interministerial al Guvernului (ultima a avut loc chiar la sfarsit de ianuarie). in ultima perioada s-au inregistrat progrese, dar asteptam mai multa implicare din partea ANRMAP si o alocare de resurse umane mai consistenta pe acest subiect deoarece este unul complex si important.

Un alt punct prioritar, independent de data adoptarii programelor, este pregatirea unei liste de proiecte mature, gata de implementat. Daca aceasta lista este pregatita, derularea programelor de la momentul adoptarii lor va fi mult mai rapida. Lipsa unor proiecte mature a fost una dintre carentele importante ale Romaniei in perioada 2007 - 2013.

Rep: In 19 ianuarie ati vorbit in Comisia REGI a Parlamentului European despre echipele de lucru (task force) trimise in tarile cu absorbtie sub 60%, deci si in Romania, pentru a le ajuta sa creasca rata de absorbtie. A venit vreo astfel de echipa in Romania pentru a purta discutii cu autoritatile responsabile de atragerea fondurilor UE? Ce fel de ajutor poate acorda Romaniei un astfel de task force?

Corina Cretu: Grupul de lucru va actiona pe opt state - Bulgaria, Romania, Cehia, Slovacia, Italia, Croatia, Slovenia, Ungaria - si va identifica pentru faza actuala de lucru solutii si actiuni corespunzatoare care sa conduca la o implementare mai rapida a proiectelor in 2015. Mentionez ca acest grup de lucru nu va disparea in 2015, ci isi va continua actiunea mai departe pentru eficientizarea utilizarii banilor europeni pe urmatorul ciclu de programare.

Echipa care se ocupa de Romania a avut o intalnire de lucru la sfarsitul lui ianuarie si au fost agreate impreuna cu autoritatile din Romania liniile de actiune pe care se va lucra in urmatoarea perioada. Este vorba de cinci axe de lucru sectoriale si un ax de lucru privind buna guvernanta si reformele generale. Axele sectoriale privesc: monitorizarea in detaliu, in timp real as spune, a proiectelor actuale majore, fazarea unor proiecte mari de transport si mediu, utilizarea mai extinsa a instrumentelor financiare, analizarea proiectelor alternative si retrospective (mai ales pe transport, mediu si regional) si reanalizarea Planului de Actiuni Prioritare a Romaniei din 2012.

Rep: Romania a transmis deja la Bruxelles o lista cu peste 200 de proiecte pentru planul de investitii Juncker. Ce parere aveti despre aceste proiecte? Vor putea fi eligibile pentru a intra in schema de finantare?

Corina Cretu: Principala calitate a acestor proiecte trebuie sa fie viabilitatea lor, atractivitatea lor in sensul cointeresarii investitorilor de pe piata. Un centru de consiliere va fi creat in cooperare cu BEI tocmai pentru putea emite avize profesioniste pe cazuri specifice, concrete, in functie de necesitati si tipologia proiectelor.

Cred ca ceea ce este de retinut in acest cadru este noua abordare de utilizare pe scara mult mai larga a instrumentelor financiare, abordare ce are menirea sa conduca la o mai mare mobilizare a capitalului privat.

In acest sens si in cadrul politicii regionale cerem tuturor statelor membre dublarea ponderii instrumentelor financiare fata de 2007 -2013 in investitii privind sustinerea IMM-urilor, eficienta energetica, ITC, transport si sustinerea cercetarii si dezvoltarii. Romania si-a manifestat intentia de a utiliza pe scara mai extinsa instrumentele financiare si Comisia va pune la dispozitia sa expertiza necesara pentru ca aceste intentii sa se transforme in fapte cat mai rapid posibil.

Rep: Care va fi tipul de proiect ce ar putea fi finantat prin fondurile transfrontaliere Interreg si daca, in masura in care s-a discutat deja, un nou pod peste Dunare poate fi cuprins aici?

Corina Cretu: Este responsabilitatea autoritatilor de management din Romania si Bulgaria sa decida in ce proiecte anume vor investi aceste fonduri. Orice proiect poate fi, in principiu, luat in considerare pentru finantare daca raspunde unuia sau mai multora dintre aceste obiective tematice. Un nou pod peste Dunare ar fi un proiect major in cazul caruia Comisia va trebui sa fie consultata, dar as prefera sa nu ma pronunt in legatura cu un proiect ipotetic. Asteptam sa vedem o propunere concreta si atunci putem discuta.

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL