529 de deținuti au fost eliberați, câteva mii se pregătesc. Reacții: ”Ca hoț, nu cred că mă angajează nimeni”
529 de condamnaţi au fost eliberaţi joi noapte târziu din penitenciarele României. Sunt primii beneficiari ai legii care spune că pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii proaste după gratii primesc 6 zile de libertate.
Şi nu sunt singurii. Alţi peste 3000 de deţinuţi îndeplinesc condiţiile pentru a cere eliberarea în avans, aşa că în curând instanţele vor fi copleşite de cereri.
La Jilava, 37 de puşcăriaşi au ieşit joi seară pe poartă penitenciarului. Iar vineri este de aşteptat ca alte sute de deţinuţi să părăsească închisorile.
”E urat înauntru. Nu vreau să mă mai întorc niciodata", spune un deținut eliberat.
Odată cu lăsarea serii, rând pe rând, deţinuţii au simţit gustul liberatii. După ce au aşteptat toată ziua în faţă penitenciarului Jilava, rudele au plecat, în sfârşit, acasă alături de cei dragi.
"Nu-mi vine să cred că am ieşit! E frumos pe dinafară, dar înăuntru e infecţie”, este încântat un bărbat eliberat.
"Ploșnite, gândaci, mâncarea proastă... Eram 35 de persoane în camera, duşul era la comun. O ţeavă prin case ieşea apă", sunt descrise condițiile grele.
Pe unii nu i-a aşteptat însă nimeni la poartă.
”Hai că nu mi-a dat nici bani de drum. Vă aştept, vă iubesc", îi spune un deținut uni rude, la telefon.
"Îmi doresc să-mi fac o familie. Sunt fără casă”, își exprimă dorința altul.
Şansele să îşi găsească un loc de muncă după închisoare sunt mici, spun deţinuţii.
"Eu, ca hoţ, ca deţinut, nu cred că mă angajează nimeni”, spune un bărbat.
Nu au fost singurii care s-au bucurat de decizia Ministerului Justiţiei. Şi alte penitenciare din ţară, printre care Craiova, Focşani, Botoşani, Iaşi au pus în libertate zeci de condamnaţi.
Neoficial ar fi vorba de 1.500 de deţinuţi care ar beneficia de efectele acestei legi.
Comisiile din închisori trebuie să analizeze cazurile a peste 30.000 de condamnaţi. Fiecare în parte este evaluat şi i se scad din pedeaspă totală 6 zile la fiecare 30 de zile în care a trăit în condiţii improprii după gratii.
Adică, dacă a stat într-o celulă atât de înghesuită încât nu avea minimum 4 metri pătraţi pentru el, dacă nu avea acces la lumina naturală sau nu putea fi scos în curte la plimbare. Iar acestea sunt doar câteva din condiţiile de trăi în funcţie de care se decide eliberarea.
Ministerul Justiţiei justifică aceste eliberări spunând că România a fost amendată la CEDO în nenumărate rânduri pentru că nu respectă dreptul la viaţă şi demnitate a deţinuţilor. Statul român nu a făcut însă nimic pentru a rezolva aceste probleme. A promis construirea de închisori pe hârtie, dar nu a alocat niciun leu în această direcţie. Aşa s-a ajuns la suprapopularea penitenciarelor.
Acum, mii de deţinuţi vor ieşi din închisoare în acelaşi timp, iar România este încă în faza de planificare a construirii de noi închisori.
Ministrul Justiţiei anunţă că se face studiul de fezabilitate pentru penitenciarul ce se va ridica în comuna Berceni. Şi că trei unităţi militare dezafectate vor trece în curând de la Ministerul Apărării la cel al Justiţiei. Apoi, vor urma studii, investiţii şi într-un final şi amenajarea celulelor.
Singura clădire gata în proporţie de 70 la sută şi care poate prelua deţinuţi va fi transformată în institut de pregătire pentru angajaţii din penitenciare. Este vorba despre arestul DNA care a fost construit parţial în comuna Pantelimon de lângă Bucureşti.
Un al doilea proiect, promis CEDO, se referă la monitorizarea deţinuţilor prin intermediul brăţărilor electronice. Astfel, unii condamnaţi şi-ar putea executa pedeapsa în libertate, controlaţi de la distanţă, în arest la domiciliu. Banii pentru acest proiect ar trebui să vină de la stat, care în ultimii 8 ani nu a găsit resurse pentru achiziţionarea acestor echipamente de control.
