Cutremurul este considerat "factor de risc major" pentru municipiul Bucureşti, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative" în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv "nivel de colaps parţial sau total". Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

Cel puţin 10% dintre românii locuiesc în Capitală, orașul care ar fi cel mai afectat de un cutremur.

Potrivit Planului de Analiză a Riscurilor pentru Bucureşti, cele mai afectate ar fi centrul Capitalei, zona de nord, care include și Băneasa sau Otopeni, dar şi sectoarele 5 şi 6, unde se află cartierele Crângaşi, Militari sau Drumul Taberei.

Matei Sumbasacu, Ascociația pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise: „Vor fi multe zone blocate, vor fi multe zone inaccesibile şi atunci este foarte important să ne concentrăm pe accesibilizarea zonelor vulnerabile, pe crearea unor coridoare de intervenţii. Spre exemplu, o clădire poate pica într-o zonă izolată din punct de vedere al accesibilităţii şi nu doar oameni din acea clădire ar deveni sinistraţi, ci toţi oamenii din acea zonă ar deveni sinistraţi pentru că forţele de salvare nu pot ajunge la ei”.

"Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani", se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

În document sunt enumerate principalele vulnerabilităţi ale oraşului în caz de cutremur:

► circa 400 de clădiri de locuit înalte - peste 8 niveluri - realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;

► populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);

► reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;

► reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;

► reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;

► reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;

► reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;

► reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;

► reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;

► reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

Documentul, supus votului consilierilor generali ai Capitalei în şedinţa de joi, include şi rezultatele unui scenariu de cutremur.

Astfel, potrivit acestuia, "numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P... P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P.. .P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie".

Acelaşi document precizează că, dintre cele 23.000 de clădiri care ar fi avariate la cutremur, "pot suferi avarii grave - nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri, dintre care peste 10% sunt înalte".

Peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți în cazul unui cutremur produs noaptea

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.

"Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi", notează autorii documentului.

Scenariul privind producerea unui cutremur pe timp de zi (la ora 13) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% faţă de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.

"În cazul producerii unui seism de mare intensitate este necesar o analiză a situaţiilor de urgenţă ce pot fi generate de avarierea clădirilor înalte şi foarte înalte din Municipiul Bucureşti şi a modului de intervenţie la aceste imobile", precizează documentul citat.