De la violența domestică la testarea virginității, femeile din România ajung să fie victimele mai multor tipuri de abuzuri
Zeci de mii de femei din România sunt victime ale violenței domestice. Sute de fete devin mame la mai puțin de 15 ani. Acestea sunt doar două exemple de probleme pe care le întâmpină româncele zi de zi.
Mai multe studii și analize arată situațiile dificile prin care trec fetele și femeile din România de la vârste tot mai fragede.
Două din zece mame minore au mai mult de un copil
Mai mult de opt din zece mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, potrivit unui studiu al Organizației Salvați Copiii privind situația mamelor/gravidelor adolescente din România, publicat la sfârșitul anului 2022.
Studiul mai arată că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre aceste fete spun că mama lor era minoră când le-a dat naștere.
În 2021, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani și 45% din nașterile înregistrare în rândul copilelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România.
O altă problemă care apare în urma nașterilor la mamele minore este abandonul școlar. Majoritatea aleg să renunțe la învățământ.
Studiul mai arată că una din zece fete nu a fost niciodată la școală, 75% au renunțat la școală în gimnaziu, 80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, 75% au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani, două din zece au mai mult de un copil.
Iar în privința taților, vârsta medie este de 21 de ani.
În plus, 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală și 33% dintre ele nu au făcut analizele recomandate din cauza lipsei banilor.
Zeci de mii de femei, victime ale violenței domestice în 2022
Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a publicat, în luna ianuarie, cifrele privind femeile care au fost victime ale violenței domestice în 2022.
Astfel, 42 de femei au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie. Aproape 40.000 de femei au fost victime ale agresiunilor. Peste 11.000 de ordine de protecție și peste 20.000 de ordine de protecție provizorii au fost emise în 2022.
Pe de altă parte, în Bulgaria, o statistică făcută de la începutul anului 2022 până în luna mai în același an arată că 1.194 de femei au fost victime ale violenței domestice, potrivit novinite.com.
Numărul total de servicii sociale și servicii în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, în anul 2022, este de 262, potrivit Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
Astfel, la nivel național, există 168 de servicii sociale destinate victimelor violenței domestice și agresorilor, din care: 152 destinate victimelor și 16 agresorilor.
Lista completă a centrelor poate fi văzută AICI.
Cancerul mamar, pe primul loc în România la cauzele deceselor la femei
România înregistra, în 2022, una dintre cele mai mari rate de deces prin cancer mamar, de 17.4%ooo femei, cu 62% mai mare decât cea a Norvegiei, potrivit Forumului Național de Gineco-Oncologie.
În octombrie 2022, Globocan 2020 - platforma de date statistice a OMS - estima un număr de 12.085 de cazuri noi de cancer mamar, cu o rată a incidenței de 65,8%ooo, situându-se pe primul loc în ierarhia cancerelor la sexul feminin, cât și în ierarhia generală a cancerelor în România.
În țara noastră cancerul mamar se află pe primul loc între cauzele de deces prin cancer la femei.
La nivel european, România se află pe ultimele locuri din acest punct de vedere, cu o rată a supraviețuirii la cinci ani de 74,9%, cu aproape 20% mai scăzută față de cea a țărilor nordice și vest-europene.
În România, cancerul de col uterin se situează pe locul al doilea, din punctul de vedere al incidenței, după cancerul de sân, și pe poziția a patra în ceea ce privește mortalitatea, după cancerul de sân, bronhopulmonar și colorectal.
În zeci de spitale nu se mai fac avorturi la cerere
În anul 2020, au fost raportate către Direcția Publică de Sănătate de către spitale și cabinete de obstetică-ginecologie publice și private un număr de 31.889 de întreruperi de sarcină, din care 15.594 la cerere și 16.176 de avorturi spontane, potrivit Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.
În urma unei cercetări publicate de Centrul FILIA în 2021, făcute asupra a 171 de spitale, reiese că 59 de instituții medicale fac întreruperi de sarcină la cerere, 69 nu fac deloc, iar nouă spitale fac avort medicamentos.
Din 802 medici specialiști în obstetică-ginecologie care lucrează în 171 de spitale care au răspuns, 275 fac întreruperi de sarcină la cerere.
În cinci orașe au existat situații de întreruperi de sarcină realizate prin metode empirice, non-medicale: București, Constanța, Sibiu, Motru și Segarcea.
Prețul unei întreruperi de sarcină pornește de la 60 de lei în aceste spitale și ajunge până la 780 de lei.
51 au invocat motivele religioase ca principal motiv de refuz al medicilor, 20 au invocat motive de natură etică sau morală, iar nouă au invocat motive ce țin de criza SARS-CoV-2.
Există, însă, și situația în care medicii spun că nu pot efectua avorturi la spitalul de stat, dar cheamă pacientele în clinica privată.
„Am înregistrat și cazuri în care la telefon ni s-a transmis că domnul doctor nu face avort la spitalul de stat, dar face avort la cabinetul privat. Am putea să invocăm și motivația banilor ca motiv pentru care medicii refuză să facă întreruperi de sarcină”, a declarat Andrada Cibiliu, reprezentant Centrul FILIA, într-o conferință de presă.
Ultimele statistici referitoare la mortalitatea maternă prin avort arată că, din anul 2000 și până în 2021, această formă de deces a scăzut considerabil: de la 16,2 la 100.000 de născuți vii în anul 2000 la 1,1 la 100.000 de născuți vii în 2021.
Două decese materne prin avort au fost înregistrare în 2021. Pentru unul dintre ele cauza a fost infectarea cu SARS-CoV-2. Mama avea 37 de ani și era însărcinată în 16 săptămâni. Ea a suferit un avort spontant.
În cel de-al doilea caz a fost vorba despre o femeie de 26 de ani, fiind însărcinată în 14 săptămâni.
Testele de virginitate, „o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților”
În anul 2021, Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF) lansa o campanie publică de eliminarea testării virginității.
În același an, cabinetele de medicină legală și cele de ginecologie din România au eliberat peste 1.000 de certificate care atestă virginitatea fetelor și femeilor.
La Ministerul Justiției, în 2021, s-a format o comisie care analiza infracțiunile legate de acte sexuale sau abuzuri sexuale împotriva minorilor. Testul de virginitate a fost unul dintre subiecte.
„Au trecut apoi șase luni de când grupul de lucru a fost înființat. Soluțiile erau pe masă, mingea era la Ministerul Sănătății, care trebuia să scoată din lista de proceduri oferite de medicii ginecologi și de către cabinetele de medicină legală testele de virginitate la cerere. Dar nu s-a întâmplat nimic în tot acest timp.
În acest context, Centrul FILIA și alte organizații din Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor am început o campanie publică de conștientizare, am realizat și o petiție, la care am strâns peste 43.000 de semnături, am făcut un protest și în fața Guvernului României, în care am cerut scoaterea certificatelor de virginitate din legislația noastră.
Aceste teste de virginitate sunt, de fapt, o formă de violență împotriva femeilor, o formă de violență obstetrică”, a explicat Andrada Cibiliu, reprezentant Centrul FILIA, pentru Presshub.
În vara anului 2022, directorul Institutului Național de Medicină Legală anunța că va elimina această practică la nivelul instituției. Însă, câteva luni mai târziu, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, anunța că, în urma unor insistențe, INML a reluat această practică.
„Sunt foarte des întrebată în legătură cu un subiect pe care mi-aş dori să îl dezbatem, care este opinia mea ca mama, ca părinte, ca senator, ca ministru şi opinia colegelor mele de la ANES în legătură cu certificatele de virginitate care sunt solicitate încă în acest moment pentru adolescentele din România. Un barbarism crunt. Consider că acest lucru nu ar trebui să se mai întâmple. Am avut întâlniri cu asociaţii care militează pentru drepturile fetelor, adolescentelor, tinerelor”, a declarat Gabriela Firea.
După ce în presă au apărut mai multe cazuri de fete duse de către părinți în laboratoare de medicină legală pentru a fi testate, Avocatul Poporului, Renate Weber, a făcut precizări pe această temă, în 2022, pentru Știrile PRO TV, spunând că este „o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților”.
„Așa ceva este odios, pentru că este o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților, a acelei adolescente, a acelui copil. E odios că s-au făcut. Până acum, nici nu ne mai gândeam la asta. Noroc a ieșit public povestea aceasta. Noi acum avem o sesizare din oficiu pe baza a ceea ce am văzut în presă și vrem să vedem mai întâi cadrul legal, adică de unde pleacă această posibilitate a medicilor de a face astfel de teste. Și spun medicii, nu doar medicii legiști. Și explic imediat de ce. Deci vrem să vedem că legea nu este prea vagă (...) Dacă e așa, legea aceea, vă spun de pe acum, o vom trimite la Curtea Constituțională, că am mai făcut astfel de de sesizări” a spus Avocatul Poporului, Renate Weber.
Avocatul Poporului atrage atenția că în lipsa unor reglementări clare, fenomenul certificatelor de virginitate la cerere s-ar putea muta în sistemul medical privat, unde nu ar mai putea fi oprit.
„Pe de altă parte, de ce nu mă refer doar la medicii legiști? Pentru că IML-ul văd că a anunțat că a stopat orice fel de astfel de teste. Slavă Domnului, măcar în ceasul al treisprezecelea, ca al doisprezecelea deja a trecut. Dar știți că s-ar putea ca la niște clinici private, contra cost, să spui că faci un anume tip de control, și în realitate să fie altceva. De aia vreau să ne uităm foarte atent pe cadrul legal. Așa ceva să nu fie posibil nici în sistemul public, nici în sistemul privat, pentru că este o încălcare oribilă a demnității acelor copii”.
Deși această testare este condamnată de Organizația Mondială a Sănătății, România încă nu a eliminat-o.
