De ce România nu performează în industria de apărare. Expert în securitate: „Guvernul a avut în vedere alte priorități”

Odată cu lansarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucrania, ies la suprafață mari hibe în ceea ce privește industria de apărare a României.

Despre acest subiect important a venit cu precizări Claudiu Degeratu, analist și expert în securitate națională, care a răspuns întrebărilor puse de corespondentul PRO TV Rareș Năstase.

Duminică, de la 18:00, la „România, te iubesc!”, urmărim o anchetă despre nevoia de a avea o industrie militară adecvată la situația actuală. În așteptarea rezultatului din acest an al alegerilor din Statele Unite, dar mai ales în contextul războiului din Ucraina și pe fondul riscurilor de conflict în alte părți ale lumii, toate țările europene își arată îngrijorarea și acționează în consecință, iar șefii din statele Uniunii dau semnale că trebuie revenit la o economie de război.

„Am avut o tranziție în anii '90 catastrofică, o restructurare fără modernizare”

Rareș Năstase: De ce în zona asta de armată, industrie a armatei, nu reușim să performăm?

Citește și

Doi ani de război în Ucraina. Analist militar: România şi NATO trebuie să îşi însuşească lecţiile războiului ucrainean

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Claudiu Degeratu: Cred că sunt mai multe, mai mulți factori care explică. În primul rând e vorba de moștenirea unei culturi industriale pe sector apărare din modelul vechi ceaușist, în care ideea era de a avea o autarhie deplină, să avem un lanț tehnologic, să fabricăm de la zero un anumit sistem de luptă. Asta este o parte din moștenire. A doua este faptul că am avut o tranziție în anii '90 catastrofică, o restructurare fără modernizare. Deci am redus cât am putut cheltuielile cu industria de apărare, pentru că avem nevoie în alte domenii să canalizăm resursele, nu perspectiva era de pace și de prosperitate. Și atunci sigur că alte priorități au fost avute în vedere de guvern și bineînțeles, există și această competiție specifică pieței armamentelor la nivel internațional și specifică sectoarelor naționale ale industriei de apărare, în care controlul statului și politicile de promovare sunt mult mai agresive și mult mai protective.

Rareș Năstase: După Ungaria, Bulgaria se laudă și ei, sunt cu exporturi peste noi. De ce pe zona militară nu s-a reușit?

Claudiu Degeratu: A fost și o lipsă de viziune a guvernul din ultimii 30 de ani. A fost și o acest context internațional care anunța mai mult pace și prosperitate decât decât perspectiva unor conflicte convenționale în care ai nevoie de producție de război și de reîmprospătare a unor stocuri și a unor modernizare a unor sisteme de luptă. Deci, a fost un factor de, cum să zic, un complex de factori, dar, repet, discutăm și de neglijare, discutăm și de căpușarea unui unui sector special care întotdeauna a avut această, cum să spune, această orientare, specializare de nișă.

Rareș Năstase: Pe noi, tot contextul sta geopolitic și militar, cum ne-a prins ca industrie de apărare?

Claudiu Năstase: Ne-a prins cu o lipsă de strategie economică pentru acest sector. Ne-a prins cu o lipsă de orizont, de viziune a modului în care noi ne poziționăm la nivel internațional pe aceste piețe. Și bineînțeles că nici nu am avut cum să spun această acest avantaj. Polonia a intrat în NATO 1997. Noi ar trebui să mai așteptăm. A durat foarte mult tranziția noastră economică și politică și direcția de integrare a durat mult mai mult ca în cazul Poloniei. Din punctul meu de vedere, în Europa de Est singura care se înarmează accelerat e Polonia.

„Ministerul Economiei și Ministerul Apărării să întâlnesc ca și când ar fi entități de pe două planete diferite”

„Așteptăm din vara lui '22 această strategie pentru industria de apărare promisă de guvern. Lucrurile nici acum nu sunt cum să zic eu finalizate, impresia mea fiind că discutăm, de fapt, ca și când am fi două guverne separate din două țări diferite și cele două ministere din când în când, Ministerul Economiei și Ministerul Apărării, se întâlnesc ca și când ar fi entități de pe două planete diferite și lucrează, cum să zic, după niște protocoale, de parcă am fi țări îndepărtate, nu ministere din același Guvern”, a adăugat Claudiu Degeratu.

„Și în același timp, această lipsă a actorului privat din toată strategia ne punem mare semn de întrebare. Mie cel puțin, îmi îmi ridică un mare semn de întrebare privind capacitatea și competența guvernanților. Și, repet, discut de ultimii 30 de ani. Nu discut doar de de-a de perioada recentă moștenit, de fapt, niște efecte negative acumulate de ani de zile”, a conchis expertul în securitate națională.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său