Curtea Constituțională restrânge atribuțiile ANI. Reacția unui fost șef al instituției: „Va fi o confuzie generală”
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale publicarea declarațiilor de avere și obligativitatea menționării veniturilor pe care le au rudele funcționarilor publici.
Judecătorii CCR au considerat că publicarea online a declarațiilor de avere expune nejustificat informații cu caracter personal, afectând demnitatea și viața privată. Susțin, totuși, că prin decizia lor nu se anulează obligația completării informațiilor despre averea rudelor, ci se elimină răspunderea penală în cazul imposibilității reale de a respecta acea obligație.
CCR a stabilit că sunt neconstituționale două articole importante din Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
A fost eliminat cerința care obligă Agenția Națională de Integritate să publice declarațiile de avere ale funcționarilor publici și demnitarilor, judecătorii considerând că transparența nu poate anula intimitatea, iar publicarea unor informații cum ar fi numele localității în care se află un imobil poate duce rapid la identificarea persoanei.
„Expunerea publică a unei asemenea informații, impusă prin lege, echivalează cu încălcarea directă și nejustificată a dreptului său la viață privată”, explică judecătorii în motivare.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Transparența este importantă, însă abuzul de transparență riscă să creeze enorm de multe probleme. Și există și foarte multă ipocrizie. Spre exemplu, în SUA își publică declarația de avere 26.000 de funcționari publici din 23 de milioane. În România sunt 300.000, aproape toți funcționarii publici. E important ca declarația de avere să fie publicată de președinte, miniștri, președinți de consilii județene, dar toți, absolut toți funcționarii...”
Curtea mai arată că doar în zece țări europene, în afară de România, sunt solicitate declarațiile de avere ale parlamentarilor, dar susține că e necesar un control al demnitarilor, suplimentar față de funcționari.
Averile rudelor, la secret
Un alt aspect controversat este cel conform căruia funcționarii publici nu mai sunt obligați să menționeze în declarațiile de avere ce venituri și bunuri au soții sau copiii lor. Judecătorii CCR susțin că nu se anulează obligația de a declara veniturile rudelor, dar se elimină răspunderea penală a titularului declarației.
„Curtea subliniază că nu obligația de declarare a veniturilor/bunurilor acestor persoane este neconstituțională, ci angajarea răspunderii declarantului pentru corectitudinea informațiilor furnizate de terți prezintă un viciu de neconstituționalitate, răspunderea juridică, penală sau contravențională fiind una personală”, notează CCR.
Horia Georgescu, fost șef al ANI: „Titularul, acum, în mod formal, poate alege să nu mai declare bunurile soțului sau soției. ANI este o instituție administrativă, tot ce constata urma să sesizeze către Parchet dacă erau elemente penale, dar acum nu mai există această obligativitate și poate să invoce oricând că datele nu i-au fost furnizate și nu poate răspunde în locul altcuiva. În practică va fi o confuzie generală.”
Atribuțiile ANI, limitate de decizia CCR
În actuala formă, legea ANI a fost o garanție a transparenței și a luptei anti-corupție și o condiție a aderării României la Uniunea Europeană.
Din momentul publicării motivării deciziei Curții Constituționale, Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice trebuie actualizată în termen de 45 de zile în Parlament. Până atunci, articolele neconstituționale se suspendă, iar dacă nu vor fi modificate în acest termen, vor fi pur și simplu eliminate.
Așadar, rămâne în sarcina Parlamentului de a modifica legea în așa fel încât să nu fie încălcate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ceea ce privește lupta împotriva corupției, dar și asigurarea integrității în funcția publică.
