Cum reușesc japonezii să se protejeze de cutremure. “Antrenamente” în clădiri special concepute, care se zgâlțâie ca la seism

×
Codul embed a fost copiat

Protecția la cutremur este un domeniu pe care autoritățile demonstrează că nu reușesc să-l stapânească. Suntem o țară cu mare risc seismic, iar Bucureștiul este oficial capitala europeană cu cel mai mare risc la cutremur.

În urmă cu câțiva ani, o echipă România Te Iubesc a mers în Japonia că să vedem cum reușește această țară să-și protejeze aproape la perfecție populația în fața dezastrelor. Știu cum să intervină, dar și cum să construiască și să consolideze.

Noiembrie 2016, un cutremur de peste 7 pe Richter lovește Japonia. Câteva sute de locuințe afectate și doar nouă victime. Japonezii mai fuseseră zdruncinați în aprilie, același an, de un seism de 7,3 pe Richter, în sud-vestul țării.

Au căzut multe case vechi, în mediul rural - locuințe din lemn și zidărie portantă. Mii de persoane au scăpat din dărâmături, pentru că au învățat cum, iar autoritățile au știut să intervină rapid, și foarte organizat. Per total, puține pierderi de vieți omenești, dar o spaimă teribilă. Japonia e o țară care demonstrează că a învățat să înfrunte cutremurul mare. Să învețe din tragedii. 

La astfel de forțe distructive, România ar fi fost îngropată în moloz, recunosc toți specialiștii noștri. S-a văzut în țări unde modul de construire și de pregătire a națiunii pentru dezastre se asemăna mult cu ce găsim la noi.

Citește și
cutremur
Cinci cutremure în România, luni dimineață. Ce magnitudine au avut
Trump a spus că ar fi bombardat Moscova, dacă războiul din Ucraina ar fi început când el era președintele Americii, scrie Washington Post

Japonia are o suprafață de aproape două ori mai întinsă decât a României, dar și o populație de 6 ori mai mare. Sunt în total peste 127 de milioane de locuitori, din care numai capitala Tokyo are aproape cât toată țară noastră: adică peste 16 milioane de locuitori, într-o aglomerare urbană pe verticală, întinsă pe 24 de districte. Practic 24 de orașe și orășele organizate armonios, și unde calitatea viețîi e umbrită doar de densitatea uriașă a populației și de dimensiunile foarte mici ale spațiilor de locuit.

Și aproape că nu e an în care Japonia să nu fie zgâlțâită de cel puțin un seism de peste 6 pe Richter. Iar cele care provoacă pagube mari, vin cam odată la 10 ani. Interval în care, susțin specialiștii lor, până și japonezii au tendința să uite repede ce înseamnă un cutremur urât.

Aceiași specialiști spun că japonezii tind să ignore în timp pericolul, uită și cum să acționeze corespunzător. Cum se întâmplă și la noi, unde frecvența seismelor mari e și mai mică, iar românii tind să ignore orice risc. Își riscă viață în clădiri vechi și șubrede, și fiecare face cum îi dictează conștiința. 

Așa arată imaginile surprinse imediat după cutremurele din China, Pakistan, sau mult mai aproape de România, în Turcia. Clădiri prăbușite și oameni prinși între plafoane și blocuri de beton. Imagini apocaliptice, durere, tragedii la magnitudine de 7. Asta să ne aștepte și pe noi la primul cutremur mare? O tragedie provocată de legi permisive și lipsa controlului, cum s-a întîmplat în Turcia?

Dacă seismul ar veni acum, experții japonezi spun fără reținere că scenariul turcesc sau cel mai recent, din Italia, se va repeta la noi.

Iar japonezii ne arată că un rol important în evitarea unor dezastre de proporții îl are pregătirea sistematică a întregii națiuni. În Japonia există viziune, iar autoritățile au prefecționat o pregătire continuă pentru iminența unei tragedii. Țara are sute de locuri special amenajate, unde oamenii testează la propriu, forța cutremurelor. Laboratoare, centre ale unor ONG-uri dar și secții ale pompierilor - toate au plaftorme și camere mobile care te zguduie bine, la intensitatea unor seisme reale.

Iată o demonstrație la un centru de pregătire al pompierilor din Ikebukuro, cel mai întins district din Tokyo.

Angajata centrului setează un computer să simuleze undele din 2011, de peste 9 pe Richter. Poți simți cum se zguduie casa cu tine și la etajul 50 al unui zgârie nori izolat seismic, dar și la etajul 5, într-un bloc vechi, cum se găsesc și la noi.

Refugiul sub masă nu e un gest reflex, ci recomandarea specialiștilor japonezi. În fiecare casă din Japonia e religie să ai o masă extrem de rezistentă, care se transformă în adăpost temporar. Însă tot în timpul seismului, japonezii sunt învățați care sunt primele decizii pe care trebuie să le ia, în condiții de stres real. Îți fuge podeaua de sub picioare, în timp ce specialiștii îți spun cum să acționezi.

Mihai este român, deține un restaurant în Tokyo, iar fiica lui e studentă în Japonia. Tânăra oferă detalii despre atenția cu care, încă din copilărie a aflat ce să facă, atunci când când încep zgâlțâielile. "Întâi deschizi ușa, pentru că ușa se blochează în Japonia câteodată și riști să rămâi blocat, apoi dai fuga și închizi gazele, și apoi te bagi sub masă…"

În Japonia conștientizarea pericolului este prinsă în legislația care ține de siguranța națională. Astfel de testări sunt obligatorii o dată pe an în Japonia. Iar marile corporații își trimit angajații o dată pe trimestru, la fel se întâmplă cu școlile și grădinițele care îi duc pe elevi să experimenteze forța unui cutremur. Așa vezi și cum corpurile de mobilier îți pun viața în pericol.

Iată o japoneză filmată de fiul ei, în timpul unui cutremur de peste 7 pe Richter. Locuința se află la ultimul etaj al unui bloc din Tokyo, și femeia s-a mutat de curând, după o viață întreagă petrecută la casă, în mediul rural. Tânărul e calm, mama sa e în stare de șoc. Această reacție este dată exemplu de către autoritățile japoneze la capitolul "Așa NU!" și episodul a fost intens analizat la televiziunile japoneze.

Femeia se expune unui pericol mare, încercând să își protejeze bunurile din mobilier. Este extrem de panicată, nu închide gazele, nu deschide ușa de la ieșire și nici nu se pune la adăpost, ci preferă să își pună viață în pericol, acționând instinctiv. Groaza ei este perfect justificată de intensitatea seismului, dar este exact genul de reacție pe care autoritățile japoneze încearcă să îl evite.

Paradoxal e că japonezii sunt zguduiți în acest mod artificial, deși au parte de suficientă zgâlțâială de la mama natură. "Practica e mama învățăturii" e principiul prin care autoritățile vor să-i facă pe cetățeni nu numai să conștientizeze permament pericolul, dar și să refuze să își mai riște viața în locuințe șubrede. De la testările cu platforme mobile, oamenii înțeleg ce ar putea păți dacă își demolează pereții interiori în propria casă, sau cum să își așeze mobilierul, astfel încât să nu își pună viață în pericol.

Iar când unda îi prinde afară, toți se așază pe un genunchi, pe mijlocul străzilor, așa cum sunt învățați de mici, de la școală. Programa școlară japoneză include cursuri de apărare la dezastru, iar elevilor le sunt predate lecții în centre unde urmările unui dezastru sunt prezentate explicit. Iată centrul Rinkay, unde vizitatorii văd mai întâi cum e să te prindă cutremurul în lift și ulterior ce trebuie să facă atunci când găsesc dezastrul de afară. Lecția presupune un chestionar menit să îți pună mintea la contribuție.

Pare o disciplină de fier, copii și adulți exersează și vizualizează permanent cutremurul și urmările lui. Iar apoi, oamenii sunt dispuși să investească pentru consolidarea clădirilor vechi, cu risc seismic, dar și să se documenteze bine atunci când își cumpără o locuință. Dezvoltatorii și proiectanții se gândesc bine când încep o construcție, iar cei care asigură inspecția înțeleg că trebuie să controleze riguros.

O întreagă națiune pare mai conștientă că oricând, că e predispusă la dezastru. Un cutremur devastator poate veni oricând, exact cum s-ar putea întâmplă și în România. Doar că noi trăim relaxați, cu speranța că poate cutremurul nu ne va lovi tocmai pe noi.
 

Articol recomandat de sport.ro
Gică Popescu explică de ce nu l-a chemat pe Ionel Ganea la meciul Generației de Aur: "Dacă am greșit, îmi cer scuze"
Gică Popescu explică de ce nu l-a chemat pe Ionel Ganea la meciul Generației de Aur: "Dacă am greșit, îmi cer scuze"
Citește și...
Mesajul lui Gheorghe Hagi, foarte iubit în Turcia, pentru poporul turc, după tragicul cutremur
Mesajul lui Gheorghe Hagi, foarte iubit în Turcia, pentru poporul turc, după tragicul cutremur

Fostul selecţioner Gheorghe Hagi a transmis Turciei un mesaj de compasiune, luni, pe pagina sa de Facebook, după cutremurul care a făcut mii de victime.

 

Cinci cutremure în România, luni dimineață. Ce magnitudine au avut
Cinci cutremure în România, luni dimineață. Ce magnitudine au avut

Un cutremur de suprafaţă cu magnitudinea de 4,6 pe Richter, luni dimineaţa s-a produs luni dimineață, la ora 3:26, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, acesta fiind urmat de alte patru replici.

Cutremur de 7,8 în Turcia și Siria. Bilanț uriaș al victimelor. Vremea rea, obstacol pentru salvatori VIDEO și GALERIE FOTO
Cutremur de 7,8 în Turcia și Siria. Bilanț uriaș al victimelor. Vremea rea, obstacol pentru salvatori VIDEO și GALERIE FOTO

Catastrofă în sudul Turciei, dar și în Siria! Peste 3.600 de oameni au murit în urma unui cutremur de 7,8, produs luni dimineață. Numărul total al răniților din ambele țări a depășit 13.000.

Recomandări
După zeci de ani de așteptări și promisiuni, se lucrează, în sfârșit, la primele tuneluri de autostradă prin Carpați
După zeci de ani de așteptări și promisiuni, se lucrează, în sfârșit, la primele tuneluri de autostradă prin Carpați

Peste 20 de miliarde de euro! Atât ne-a pus la dispoziție Uniunea Europeană, din 2007, ca să ne facem autostrăzi, căi ferate, porturi și aeroporturi moderne.   

Explozie în Fetești. Un bărbat a murit în timp ce construia o bombă în casă
Explozie în Fetești. Un bărbat a murit în timp ce construia o bombă în casă

Un bărbat din Fetești a murit încercând să facă o bombă artizanală. Omul și-a găsit sfârșitul în casa lui, unde anchetatorii au descoperit mai multe materiale explozive și pirotehnice.

Garda de Mediu va folosi drone cu termoviziune pentru depistarea gropilor clandestine de gunoi sau a celor care ard deșeuri
Garda de Mediu va folosi drone cu termoviziune pentru depistarea gropilor clandestine de gunoi sau a celor care ard deșeuri

Garda de Mediu dă mâna cu tehnologia. 16 drone performante au ajuns deja la inspectori și vor fi folosite, de pildă, pentru depistarea gropilor clandestine de gunoi ori a celor care dau foc sau transportă deșeuri.