"Copiii se plictisesc la scoala". Ministrul Educatiei anunta o schimbare radicala pentru tot invatamantul preuniversitar

 El mai sustine ca pentru liceu nu este nevoie de admitere, deoarece invatamantul este obligatoriu, iar elevii admisi cu medii sub cinci ar putea fi evaluati, le-ar putea fi descoperite aptitudinile si apoi ar putea fi indrumati spre invatamantul dual, ucenicie la locul de munca. Nici la facultate admiterea nu mai este o solutie viabila decat pentru anumite domenii, calitatea invatamantului superior fiind data de cel preuniversitar, potrivit ministrului.

Prioritatea ar fi ca toata lumea sa sustina schimbarile din invatamantul preuniversitar, respectiv ca, intr-un an, sa fie reduse si modernizate programele si manualele scolare si totodata pregatiti profesorii sa poata preda dupa noile programe, precizeaza Pavel Nastase. O alta prioritate vazuta de ministru este realizarea unei noi clasificari a universitatilor si ierarhizarea programelor de studii, precum si acreditarea scolilor doctorale.

Ministrul Educatiei explica, intr-un interviu pentru News.ro, cum vor putea fi realizate toate aceste proiecte.

Reporter: Care este stadiul noilor programe scolare pentru clasele V-VIII, pentru ca este ceva intarziere?

Pavel Nastase: Programele scolare pentru gimnaziu sunt in mare intarziere pentru ca ceea ce facem noi acum, adica aprobarea lor prin ordin de ministru, trebuia sa se faca in luna noiembrie, anul trecut. Dar s-a intarziat aceasta activitate si am reusit ca, in ultimele trei saptamani, impreuna cu Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE), care se ocupa de aceasta activitate, impreuna cu grupurile de lucru si cu comisiile nationale de evaluare a acestor programe, sa ajungem intr-un punct astfel incat in cateva zile programele scolare pentru gimnaziu sa fie finalizate si aprobate prin Ordin de ministru.

Reporter: Vor disparea scritorii romani clasici si se va pune accentul pe lecturi la moda, spre exemplu Harry Potter?

Pavel Nastase: Au fost mai multe puncte de vedere nu numai pentru Limba si literatura romana, ci si pentru alte discipline care sunt prevazute in planul-cadru. Toate acestea au venit in urma dezbaterilor publice pe care le-am avut. Fiecare programa scolara este coordonata de un inspector de specialitate din partea Ministerului Educatiei Nationale si un altul din partea ISE. Programa este constituita de un grup de lucru la nivel national, profesori in domeniul disciplinei respective. In plus, am avut programate mai multe intalniri, prima cu reprezentantii Academiei Romane, cu organizatii neguvernamentale care se ocupa de educatie, cu editurile care se ocupa de manualele aferente programelor, dar forma finala va fi publicata curand. Nu cred ca se pune problema disparitiei clasicilor. Sa asteptam decizia expertilor.

Subiectele pentru olimpiadele judetene, realizate de un grup de lucru la nivelul ministerului

Reporter: Olimpiadele de la limba si literatura romana si de la limba engleza au starnit controverse. Abordeaza cumva ele noul stil al viitoarelor programe de gimnaziu? Credeti ca profesorii puteau sa se gandeasca mai mult atunci cand au formulat subiectele?

Pavel Nastase: Cred ca profesorul, cand construieste subiectul respectiv, are libertatea sa aleaga. Acele subiecte au fost in concordanta cu programele scolare, cu regulamentul olimpiadei. Sigur ca, poate, subiectele nu sunt atat de relevante, ma refer la tematica si la contextul in care a fost folosit acest cuvant, "denunt", pentru subiectul respectiv. Cred ca se gaseau si alte teme mult mai interesante, mai importante si mai educative pentru elevii care participau la un asemenea concurs, dar a fost alegerea profesorilor respectivi si am vazut chiar un comentariu al elevei care s-a clasat pe primul loc la olimpiada de Limba si literatura romana, care a spus ca a apreciat in mod deosebit subiectul si nu crede ca este cazul de dezbateri in presa. Totusi, pentru a evita astfel de discutii sau alte situatii, si nu pentru a opri initiativa profesorilor la olimpiadele nationale, vom construi aceste subiecte la nivelul ministerului, pentru anul 2017-2018.

Reporter: Se poate spune ca se ingradeste libertatea profesorilor prin constituirea unui grup de lucru la nivel central, la Ministerul Educatiei Nationale?

Pavel Nastase: Va fi un grup de lucru in care vor fi prezenti si profesorii responsabili de acea disciplina la nivel judetean. Deci, un set de subiecte vor fi realizate de profesorii responsanbili pe disciplina din judete. Apoi, la minister vor fi selectate subiectele pentru olimpiada din aceste subiecte la care au participat si responsabili pe disciplina respectiva din fiecare judet si municipiul Bucuresti. Alta precizare: doar pentru romana, engleza si stiintele sociale, subiectele erau facute la nivel judetean, restul erau realizate la nivel national.

Prea multa materie in programa, manuale supraincarcate

Reporter: Cum poate fi recuperat decalajul de peste un deceniu, despre care vorbeati recent, dintre scoala romaneasca si aceea din restul Uniunii Europene, nici nu vorbesc de America?

Pavel Nastase: Sunt mai multe actiuni, care sunt dependente de noi, de exemplu de factorul de decizie, Ministerul Educatiei Nationale. Nu putem sa ne plangem toata ziua ca nu avem educatie de calitate si sa nu putem sa facem ceva. Cred ca este la-ndemana noastra. O prima masura pe care o voi lua este revizuirea in totalitate a programelor scolare, care acum se aplica la clasa a V-a. Dar, in ce stadiu suntem noi acum? Avem programe si manuale scolare noi pentru invatamantul primar, suntem conform graficului la clasa a V-a, deci am intrat in gimanziu. Daca am facut manuale pentru invatamantul primar, apoi producem pentru gimnaziu si apoi pentru liceu, deja intram intr-un orizont de timp prea mare, iar ceea ce am facut acum opt ani nu mai este valabil. Eu as merge pe o abodare simultana. Plecam de la programele-cadru, programele scolare si manuale, dar intr-o abordare simultana pentru intreg sistemul. Astfel incat sa putem trage niste concluzii prin comparatii cu ceea ce se intampla in alte tari considerate performante astazi, cum sunt Finlanda, Japonia. Avem multiple surse de inspiratie si avem resurse cu care sa punem in functie un asemenea proiect. Astfel incat, in maxim un an de zile, sa vorbim de aceste programe scolare noi, de la clasa intai la a XII-a, dar si manuale coroborate cu programa. Noi am facut niste manuale noi, I-IV, dar avem noi un feedback din partea profesorilor, a elevilor? O sa vedem ca sunt pareri pro si contra, dar trebuie ca specialistii in educatie sa se ocupe de acest subiect. Vrem aceasta schimbare simultana pe toata scoala pentru ca plecam de la un mare adevar, de la realitate, acesti copii se plictisesc la scoala. De ce se plictisesc la scoala? Pentru ca avem prea multa materie in programa si manuale supraincarcate si atunci trebuie sa lucram la simplificarea lor. Trebuie sa punem accent, in primul rand, pe gandirea copiilor, mai ales in invatamantul primar si mai putin pe capacitatea lor de a memora.

"De ce sa nu invatam mai degraba in joaca?"

Reporter: Altfel spus, in concordanta cu noile preocupari ale copiilor, cu mediul in care traiesc?

Pavel Nastase: Sunt doua dimensiuni. In primul rand plecand de la dimensiunea europeana, pentru ca vorbim de testele PISA, la care si noi participam si nu prea avem rezultate bune, chiar daca am facut progrese. La nivel european, exista un cadru al competentelor, pentru invatamantul preuniversitar si eu sunt convins ca si programele pentru clasele I-IV au plecat de la aceste competente, dar noi trebuie sa plecam de la lucruri foarte simple. Copiii la varste mai fragede sunt in general inclinati spre a obtine aptitudini din activitati practice si mai putin de invatare. Ei prefera sa se joace, sa faca vizite, sa se joace cu alti copii, sa invete unii de la altii. Aceste actiuni le aduc lor acele aptitudini care sa-i ajute sa le dezvolte gandirea. In programele scolare si in manuale avem foarte multe componente care inseamna multe cunostinte si nu marsam pe partea practica, care le-ar aduce aptitudinile de care au nevoie si pentru care creierul lor este predispus. Ce se intampla in invatamantul primar? Copiilor le este frica sa mearga la scoala pentru ca doamna invatatoare, profesoara, le da imediat test. De ce asa? De ce sa nu invatam mai degraba in joaca? Imi doresc foarte mult manuale simplificate, fata de cele existente, ca si volum, iar ceea ce va ramane sa fie de calitate. Plecam de la un set de competente stabilit la nivel european, pe care le-am adoptat in Romania si nu de la oameni, nu de la autori de manuale sau nu de la profesori sau specialisti care fac programa scolara. Trebuie revizuit programul-cadru, sa vedem daca setul de discipline care sunt prinse acum in programele scolare sunt necesare pentru nivelul respectiv. Cand intram pe continut intram pe programele scolare. Cei din grupul de lucru trebuie sa inteleaga ca trebuie sa respectam competentele si nu ceea ce stie fiecare in parte sa predea mai bine si sa puna in aceste programe scolare. Suntem intr-un adevarat laborator, in weekendul respectiv am adus un profesor din Bucuresti, unul din Ilfov, care, impreuna cu specialistii de la ISE, au citit din nou aceste manuale. Deci am adus beneficiarii manualelor sa le evalueze.

Noi criterii de selectie a manualelor: 85 la suta calitate, 15 la suta pret

Reporter: Luati in calcul sa reveniti la un singur editor pentru cartea scolara, se vorbea despre Editura Didactica si Pedagogica?

Pavel Nastase: Pentru a recupera intarzierea am avut trei-patru intalniri cu editurile, acum una finala si i-am rugat sa inteleaga ca trebuie sa avem manuale inainte de inceperea scolii. In anii precedenti nu au fost produse la timp. Inseamna o mare problema. Vreau sa rezolv aceasta problema careia ii dau prioritate zero. Am redus de la sase luni la o suta de zile timpul pentru a produce manualele. Am umblat pe calendar pentru ca ele sa fie produse in timp util pentru a fi gata la inceperea scolii. Am schimbat criteriile. Pana acum, criteriul de selectie era pretul cel mai mic si veneau cu preturi de dumping si, implicit, manuale care nu erau de calitate. Am introdus criteriul de calitate, acesta are ponderea cea mai mare. 85 la suta calitate si un 15 la suta pretul. In plus, pretul final al manualului se va stabili in functie de cerere. Pentru ca scolile vor decide care manual va fi folosit in scoala. Manualele primesc un vot din partea scolilor si in functie de numarul de exemplare, pretul va fi stabilit pe transe. Pretul unei carti este dependent de tiraj. Daca va avea un tiraj mai mare, pretul va fi mai mic. Daca va fi un tiraj mai mic, pretul va fi mai mare. In programul de guvernare este prevazuta legea manualului. Asa ca anul acesta vom avea manuale noi la clasa a V-a, realizate dupa programele pe care le-am filtrat si despre care cred ca sunt mai bune.

Reporter: Se reduce programa, dar profesorii dau inca multe teme, gasind subterfugii. Ce se poate face?

Pavel Nastase: Elevii sunt elevi. Ordinul privind reducerea numarului de teme este binevenit, dar greu de urmarit, de implementat. Copilul, dupa ce vine acasa, ar trebui sa mai invete cam doua ore, ca sa-si rezolve temele. Este o parere personala. Cred ca in afara scolii ar trebui sa faca activitati extrascolare, sa viziteze un muzeu, sa merga la un club sportiv, la biblioteca, la muzica, unde isi poate completa cunostintele si aptitudinile. Vrem sa implementam programul "Scoala dupa scoala". Vom face si evaluarea programului "Masa calda". Copilul ar putea sa ramana in scoala, unde face cele doua ore de teme, iar apoi face alte activitati, ar ajuta si parintii. Ar aduce o marja de plusvaloare.

Parintii, primii evaluatori ai scolilor private

Reporter: Este echitabil ca scolile private sa primeasca bani de la stat, pentru ca banii urmeaza elevul, dar sa mentina taxele la acelasi nivel?

Pavel Nastase: Este echitabil. Educatia de calitate costa. Intr-o scoala privata se aplica ceea ce ne dorim, invatamantul centrat pe elev. Sunt mai multe cadre didactice, lucreaza cu putini copii, nu o clasa de 25. In Anglia, elevii intr-o clasa sunt pe trei niveluri, iar titularul are trei asistenti, pentru fiecare categorie si care lucreaza cu ei in plus. De aceea este important acel after school. Fiecare lucreaza cu grupa lui. Plus ca elevii trebuie educati ca sa invete unii de la altii. Am vazut acolo ceva extraordinar. Elevii de clasa a V-a ii invatau pe cei de a IV-a, spre exemplu, tabla inmultirii. I-am intrebat, erau si romani printre ei si mi-au spus ca ii invata tabla inmultirii. Este foarte placut, copiii mari au o preocupare, cei mici se simt mai apropiati de colegii lor si invata chiar mai usor. Revenind la scolile private, sigur, orice lucru are pretului lui, educatia de calitate are pretul ei. Parintii sunt primii evaluatori ai acestor scoli.

Reporter: Exista o strategie privind selectarea cadrelor didactice pentru ca se inmultesc reclamatiile privind agresiunile acestora?

Pavel Nastase: Trebuie sa lucram mai mult in sensul selectiei cadrelor didactice, pentru ca noi avem liceele pedagogice, dar nu sunt foarte atractive. Ar trebui ca sursa de instruire in sistemul de invatamant sa fie aici. Cadrele didactice trebuie sa urmeze formarea continua. Degeaba fac manuale noi, daca nu pregatim si profesorii. Cei care au facut programele sa pregateasca profesorii.

Examen de admitere la ASE, mai slab decat examenul de bacaluareat

Reporter: Ati fi de acord cu reintroducerea concursului de admitere? Acum sunt admisi in liceu zeci de mii de elevi cu medii sub 5, unele chiar 2 si 3. Ce se poate face pentru acesti elevi, pentru care timp de patru ani nu s-a putut face nimic sa ajunga macar la media 5?

Pavel Nastase: Legislatia spune ca invatamantul este obligatoriu pana in clasa a zecea. Apoi avem examen national care conteaza 80 la suta, cei de la vocational dau anumite probe. Solutia pentru cei cu medii mai mici ar fi invatamantul profesional dual. Dar cum? In primul rand, sa le fie evaluate aptitudinile si apoi sa fie indrumati spre meseria care li se potriveste. Conteaza mai mult aptitudinile decat notele. Vor iesi meseriasi buni. Invatamantul dual nu se formeaza in abstract, se formeaza pe meserie, pe oferta. Metoda cea mai directa, angajat si platit. El intra in campul muncii, iar angajatorul il formeaza asa cum vrea el, pentru ce are el nevoie.Trebuie sa gasim si masuri fiscale sa reducem din impozit, pentru a stimula firmele sa-i califice pe tineri. Iei trei oameni, ii certifici tamplari, fabricile de mobila nu au tamplari, apoi nu mai avem instalatori, croitori, nu mai avem nimic, o sa ajungem sa importam. Cred ca pentru asta invatamantul dual este o solutie.

Reporter: Admiterea la facultate fara concurs a scazut calitatea invatamantului superior, dar au fost mentinute catedrele. Ati sustine revenirea la concurs?

Pavel Nastase: Rezultatele din invatamantul superior sunt dependente de rezultatele din preuniversitar. Vreau sa va spun ca atunci cand am ajuns rector, in 2012, la ASE, la cererea profesorilor, dar si a studentilor, am reintrodus concursul pentru ca toti spuneau ca a scazut calitatea. Am dat examen de admitere, dar inainte am asigurat pregatire cu elevii care urmau sa vina la ASE, din resurse proprii. Am avut peste 1.000 de elevi care veneau la pregatire, din Bucuresti si zonele limitrofe. Ii pregateam la matematica, economie si geografie si chiar limbi moderne. S-au cheltuit niste bani, dar rezultatul nu a fost cel pe care l-am scontat. De ce? Examenul nostru de bacalaureat este unul serios acum. Eu a trebuit sa repet un examen de admitere la ASE care era mai slab decat examenul de bacalaureat. Nu puteam sa le cer la admitere decat tot matematica pe care au dat-o la bacalaureat, tot economia pe care o faceau cei din liceele economice, tot geografia pe care au dat-o la bacalaureat. Am avut mari probleme si am schimbat decizia si am revenit la eseu. Pentru ca promovabilitatea la bacalaureat este putin peste 60 la suta. Atunci mai are sens sa organizam concurs? Nu mai aveam nici candidati, i-a speriat concursul, atata timp cat in jur toti nu dau examen, nu este o masura. Este o solutie pentru cei de la vocational.

Actuala clasificare a universitatilor, depasita

Reporter: Sunt tineri care ar vrea sa revina in tara, dar echivalarea pregatirii este dificila, iar oferta pietei muncii nu concordacu pregatirea lor. De fapt, neconcordanta intre pregatirea tinerilor si piata muncii o resimt si tinerii abolventi. Ce solutii aveti pentru ei?

Pavel Nastase: Cred ca echivalarea nu mai este o problema, pentru ca acum se face la nivelul fiecarei universitati. Da, locurile de munca pot fi o problema. Legat de piata muncii, in noul nomenclator al specializarilor, au disparut 18 specializari, deci piata regleaza acest lucru. Nu sunt cereri in piata, univeristatile renunta la specializarile respective.

Reporter: Ce va nemultumeste cel mai mult in invatamantul romanesc?

Pavel Nastase: Problema cea mai complicata este invatamantul preuniversitar. O scoala functioneaza bine daca ai‚ in primul rand, resursa umana pregatita. Am discutat cu ministrul finlandez. A spus: "Sunt cateva conditii: 1 - nu trebuie sa se amestece politicul in scoala, 2 - manuale bune si profesori buni". In Finlanda, profesorii sunt foarte bine platiti. Absolventii nostri care raman in invatamant nu sunt cel mai bine pregatiti, gasesc un loc foarte bine platit in business. De aceea trebuie sa alocam resursele diferentiat. Trebuie sa facem o noua clasificare a universitatilor, acesta este depasita, este din 2011. Vrem sa facem aceasta clasificare a universitatilor si ierarhizare a programelor de studii. In acest sens, pe 15 martie am chemat rectorii si presedintii senatelor universitare pentru a discuta legea educatiei nationale, este nevoie de o noua lege, clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii. Si mai avem acreditarea scolilor doctorale cu care suntem in mare intarziere. Daca toata lumea intelege ca trebuie sa facem aceste lucruri este bine.