Conferința de la Praga pentru o soluție comună europeană în criza energiei. Mai multe state s-au ridicat împotriva Germaniei
Peste 40 de lideri din Europa au stat la aceeași masă, la Praga, pentru a găsi o soluție la stăvilirea scumpirilor, în plină criză energetică.
În interiorul Uniunii Europene, există deja o problemă - Germania este criticată pentru planul său gigant, de 200 de miliarde de euro, pentru plafonare, în timp ce la nivelul Uniunii se cer soluții unitare pentru gaze. 15 state, inclusiv România, au cerut plafonarea prețurilor la nivel european.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o plafonare temporară a prețurilor la gaze și un sistem comun de aprovizionare, dar nu există încă un consens. La Praga, 43 de lideri europeni s-au reunit pentru a discuta soluțiile.
Klaus Iohannis, președintele României: „E nevoie de măsuri mai hotărâte. Cu toate sancţiunile, cu toate măsurile, care au fost bune şi care s-au luat până acum, nu s-a reuşit încă o coborâre semnificativă a preţurilor energiei.”
15 țări din Uniunea Europeană, printre care și România, susțin plafonarea prețurilor la gaze. Germania pare în schimb că vrea să se descurce pe cont propriu și este, alături de Danemarca și Olanda, împotriva inițiativei care ar destabiliza piața, potrivit Berlinului.
Franța și Italia au criticat Germania pentru că acționează de una singură, într-o perioadă când este nevoie de un plan european comun.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Trebuie să ne protejăm infrastructura-cheie. Avem nevoie de o strategie europeană ca să o protejăm.”
Germania este gata să pună la bătaie o sumă uriașă - 200 de miliarde de euro - pentru plafonarea prețurilor la gaze și electricitate, în vreme ce restul statelor, printre care și cele sărace, încearcă să ajungă la o soluție comună.
Franța a decis plafonarea la 15% a creșterii prețurilor din energie, în 2023, măsură care va costa 16 miliarde de euro. Scumpirile din facturi ar trebui să fie de 25 de euro, iar familiile sărace vor primi ca sprijin cecuri de 200 de euro.
Pentru cehi, măsura de plafonare pentru gaze și curent costă peste 5 miliarde de euro.
Iar în Spania, până la sfârșitul iernii, este în vigoare plafonarea prețurilor la electricitate, cu reduceri de până la 20% în facturi.
Speranța este într-o iarnă blândă
România are și ea o schemă de plafonare și compensare la electricitate și gaze, dar greul abia acum începe, spun specialiștii.
Sorin Elisei, specialist în energie: „În condițiile în care ne așteptăm la întreruperea livrărilor de gaze din Federația Rusă în curând, trebuie să mărim producția internă. Speranța pe termen scurt trebuie să fie într-o iarnă blândă, în reducerea consumului și în disponibilitatea de producție internă de gaze naturale.”
România nu are acum o variantă concretă de import de gaze, în cazul în care vom avea o iarnă foarte grea, care ne-ar obliga să aducem gaze din alte surse. Autoritățile de la noi au tot vorbit despre negocieri cu azerii, de la care să importăm, dar deocamdată nu este semnat niciun contract. Ne lipsește acordul de tranzit din partea Turciei pentru acest interconector, Bulgaria-Grecia, care a început să funcționeze la începutul lunii. Prin aceste conducte am putea aduce, teoretic, gaze azere, din Marea Caspică, dar și din alte state, precum Cipru și Israel. O variantă de anul viitor ar fi gazele lichefiate din nordul Greciei.
Între timp, țările din UE și-au umplut depozitele cu gaze şi au ajuns la 90%, nivel de care se apropie și România.
