"Lectiile japoneze" despre cutremure, predate premierului, ministrilor si primarilor. Care au fost reactiile lor

In ritmul de acum avem nevoie de 150 de ani pentru consolidarea imobilelor cu grad de pericol, iar autoritatile vor mai nou sa modifice Constitutia, pentru evacuarea fortata a locatarilor.

La Ministerul de Interne se discuta achizitia de simulatoare mobile in care romanii sa simta forta unui cutremur, iar ministrul Educatiei vrea sa introduca pregatirea pentru dezastru drept materie optionala in scolile din Capitala. Toate sunt deocamdata promisiuni facute dupa ce PRO TV a inmanat tuturor autoritatilor responsabile aceste materiale video cu lectia japoneza. Cerem ca romanii sa fie informati, pregatiti, si protejati in cladiri sigure!
E sambata dimineata la Tokyo si orasul nu are nici pe departe furnicarul din timpul saptamanii. Strazile au trafic lejer, iar pe trotuare lumea incepe sa iasa la plimbare. In fata unei parcari supraterane 5 agenti de paza fluidizeaza circulatia. Adica sunt pe post de semafor intre oamenii de pe trotuar si masinile care vor sa intre in parcaj. E doar un exemplu despre cat de atenti sunt japonezii la modul in care se organizeaza in societate. Iar disciplina de pe strada se regaseste peste tot, si mai ales in disciplina in constuctii, acolo unde e vorba de viata oamenilor.

Desi au periodic cutremure mari, japonezii nu se lamenteaza si nu stau cu mana intinsa catre autoritati. Intreaga natiune se autoeduca si fiecare vrea sa faca ce-i sta in putere in lupta cu undele distructive. Consolidarea unei cladiri vechi de exemplu este o prioritate in Japonia, desi teoretic nicio lege nu-i obliga pe niponi sa faca asta in mod expres.

Profesor de constructii din Japonia: "Aproape 100% din cladirile vechi de dinainte de anii ’80 au fost consolidate. Au rezistat la cutremurele din Tohoku si Kumamoto. Au salvat vieti, dar au avut avarii majore. Daunele mari pot aparea si chiar colaps."

Citește și

Expertii japonezi pot izola cladirile de cutremur. In acest timp, un bloc din Capitala sta sa cada sub ochii autoritatilor

Detalii terifiante. Soția unui preot din Vaslui a făcut autostopul, iar a doua zi Maricela a fost găsită moartă

Japonezii si-au consolidat mai intai unitatile de invatamant si spitalele vechi si abia apoi au trecut la blocurile de locuit, insa fara sa oblige pe cineva, vazand experienta altor tari in care metoda fortata nu a reusit. Statul japonez a oferit oamenilor multe solutii privind consolidarea, a inventat pana si pereti de umplutura, care sa fie montati eficient in imobile subrede.

Profesor de constructii din Japonia: "In prezentele regulamente ne gandim la siguranta oamenilor!"

Japonezii au declarat prioritate mentinerea functionalitatii structurilor. Asa au aparut ramforsari moderne la poduri si pasaje, la tuneluri si autostrazi.

Inginerii lor au inteles ca dincolo de salvarea de vieti e vorba si de evitarea unor pagube economice uriase. Un cutremur devastator poate aduce colaps financiar in societate. E mai greu sa consolidezi dupa un seism mare decat inaintea lui, sustin japonezii, care au vazut ce s-a intamplat in 2011, la cutremurul de peste 9 pe Richter.

Profesor de constructii din Japonia: "Economia s-a oprit pret de cateva luni. Cercetarea e pentru imbunatatirea codurilor. Faceti ce gandesc oamenii, trebuie gasite solutii. In Japonia daca costa mai mult consolidarea, mai bine o demoleaza si fac una noua."

In Japonia se procedeaza inclusiv la declasarea unor cladiri cu valoare de monument, daca nu a existat alta solutie decat demolarea pentru blocuri vechi, dupa coduri din alte vremuri. Insa legea japoneza nu te obliga sa le demolezi, dar statul te face sa intelegi ca trebuie sa apelezi la solutii inteligente pentru consolidare.

Asa se face ca in mediul rural din Japonia exista multe constructii avariate la cutremure mari si este practic o selectie naturala a cladirilor care rezista. Familiile nevoiase sunt ajutate cu bani la reconstructie, insa daca expertizele arata ca de vina nu sunt codurile vechi, ci exista greseli de executie sau proiectare atunci intervine legea penala.

In Romania programul de consolidare se deruleaza in ritm de melc. Legislatia nu prevede dreptul de a trece peste semnatura proprietarului atunci cand acesta refuza sau cand nu poate fi gasit. In 2010 va prezentam la Pro TV situatia unui bloc de pe strada Brezoianu, la nr. 38A. Presedintele asociatiei mergea din usa in usa sperand sa obtina acordul locatarilor.

Presedintele de bloc Ioana Cantuniari spera in 2010 ca imobilul va intra la un moment dat in santier. Si s-a stins cu aceasta speranta anul trecut, n-a mai apucat sa-si vada dorinta indeplinita. In 2017 am gasit blocul in aceeasi stare jalnica, iar un afis pus la lift arata ca nici pana azi nu s-a intrunit acordul tuturor proprietarilor.

Cladirile incadrate in clasa I de risc seismic nu sunt consolidate cu bani de la bugetul de stat. Statul contracteaza o firma de constructii prin intermediul primariei si apoi recupereaza banii de la proprietari. Oamenii achita in maxim 25 de ani, cu rata fixa, fara dobanda. Iar in situatia in care veniturile medii nete pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie, proprietarii sunt scutiti de plata ratelor pe toata perioada cat realizeaza aceste venituri. Actualul presedinte de la Brezoianu 38 spune ca in legislatia de acum consolidarea e aproape imposibila.

Legislatia permitea pana in 2016 firmelor de constructii sa pretinda pana la 800 de euro pe metrul patrat, iar locatarii se plangeau ca vor avea de platit prea mult, in jur de 70.000 de euro la un apartament de 3 camere. Cu acesti bani poti ridica un bloc nou, din temelie. Din 2017 s-a schimbat, exista un plafon de pana la 300 de euro pe metrul patrat si nu se mai inghesuie constructorii.

Actualul presedinte de bloc: "Sa fie cumva prioritate nationala, adica facem prioritate din anveloparea blocurilor si nu din consolidarea lor."

In blocurile din Bucuresti, consolidarea se rezuma la eternele discutii dintre oameni.

Locatar: "Nu sunt de acord, nu facem consolidare, pana nu se schimba legea."

Si in timp ce noi inca ne impotmolim in motive sa nu facem consolidare, japonezii invata permament din experienta altor tari. Statul nipon aloca fonduri uriase pentru studiul efectelor produse de cutremur in alte state. Adica specialistii lor studiaza cum construiesc altii, bine sau rau, si predau mai departe rezultatele cercetatilor.

Statistica Pamantului iti poate arata zonele nesigure, care pot fi evitate. Constructorii si proiectantii japonezi au la dispozitie o baza imensa de date din care pot afla cum se comporta imobilele, care se preteaza pentru fiecare tip de teren si ce suprafete merita exploatata pentru cartiere noi.

In Bucuresti, pana se schimba legea situatia ramane dezastruoasa. Din 2001 pana astazi primaria a consolidat doar 18 cladiri. Adica doar 2% din totalul celor care au nevoie urgenta de interventii.

In ritmul actual consolidarea tuturor imobilelor cu risc din Bucuresti ar dura in jur de 150 de ani.

Florin Enache, arhitect: "Daca nu vezi multe buline rosii prin oras, pe cladiri, nu inseamna ca cele care nu au bulina sunt ok."

Am vrut ca intreaga lectie japoneza sa ajunga pe masa tuturor autoritatilor care gestioneaza acest domeniu. Am pretins tuturor sa ia masuri urgente, pe modelul japonez. Materialele video cu toate reportajele Campaniei au ajuns la Presedintie si la premierul Romaniei.

Sorin Grindeanu, premierul Romaniei: "Este o initiativa foarte buna si va felicit."
Reporter: "Putem sa incepem cu niste lucruri, si pe partea de scolarizare, si pe partea de imbunatatire a legislatiei?"
Premierul Romaniei: "Noi avem bani prevazuti in buget pentru anul acesta, pe acest domeniu. Sunt 25 de milioane de lei, sigur ca vor fi si pentru scolarizare."

Am ajuns si la secretarul de stat Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta din Ministerul de Interne.

Raed Arafat, seful DSU: "Incepem educarea de la copii, ajungem la adulti. Trebuie sa lucram cu primariile."

A invitat ulterior o delegatie de experti japonezi la Bucuresti si a promis ca va face demersuri pentru achizitionarea unui simulator mobil pentru antrenarea populatiei.

Ministrul Educatiei a promis ca incepand cu luna aprilie, cand se va discuta noua programa scolara, va propune pregatirea in caz de dezastru ca materie optionala in scoli. Un program pilot ar putea incepe de la toamna, in Capitala.

Pavel Nastase, ministrul Educatiei: "Am putea sa introducem o disciplina optionala care sa insemne tocmai aceasta pregatire pentru situatiile de dupa cutremur."

Am cerut o implicare activa si masuri urgente si la prefectul Capitalei, dar si de la primarii de sector, precum si la Inspectoratul Scolar si la directorii celor 12 scoli din Capitala desemnate sa primeasca sinistrati in cazul unui cutremur catastrofal.

Ministrul Dezvoltarii Sevil Shhaideh nu a dorit sa primeasca documentarul realizat de Pro TV, spunand ca este prea ocupata. Am mers pe linie de partid la superiorul ministrului, in Parlament, institutie unde ar trebui sa ia nastere legi clare, in domeniu.

Liviu Dragnea, presedintele Senatului Romaniei: "Ministerul Dezvoltarii este principalul actor impreuna cu ISU. Cred ca vor fi in stare in termen foarte scurt impreuna cu noi sa elaboram acest program."

La scurt timp dupa aceasta discutie un nou proiect de lege a fost introdus in dezbatere publica si prevede ca primarii pot evacua fortat proprietarii care nu accepta consolidarile. Mai e mult pana devine lege si mai ales una care sa se aplice corect si eficient.

Am discutat si cu Rectorul Universitatii de Constructii, care este in acelasi timp si seful Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic din ministerul Dezvoltarii. Radu Vacareanu, care a studiat mai multi ani in Japonia, sustine ca putem imbunatati coduri, putem face cladiri mai rezistente si controlate mai temeinic daca vor exista o asumare si o vointa politica generala.

Prof. Dr. Radu Vacareanu, rectorul Universitatii de Constructii Bucuresti: "Am trimis o scrisoare din partea Comisiei Nationale de Inginerie Seismica in care am cerut Ministerului Dezvoltarii sa isi assume promovarea unui astfel de program national. Trebuie sa fie un program asumat atat de Parlament, cat si de Guvernul Romaniei. Tot ce inseamna parte de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer de cunostinte catre industrie este finantat separat, coerent."

Am solicitat expertilor seismologi din Romania o mai buna colaborare cu autoritatile locale. Directorul Institutului pentru Fizica Pamantului ne-a spus ca institutia sa ar putea ajuta mult mai mult cu informatii, daca ar fi ajutati de cei din primarii si Inspectia in Constructii. Legislatia prevede ca toate cladirile inalte sau cele cu suprafata mare sa aiba aparatura care sa detecteze miscarile la cutremur. Toate datele ar trebui centralizate pentru a-i ajuta pe seismologi sa faca o harta de hazard precisa pentru Bucuresti. Legea nu are norme de aplicare, nu exista amenda pentru lipsa, asa ca obligatia e trecuta cu vederea la receptiile cladirilor. Culmea, printre cei care nu se conformeaza sunt chiar cei din primaria Capitalei.

Constantin Ionescu , directorul INFP: "Primaria Capitalei cand a facut proiectul de consolidare si izolare seimica, prima chestie la care au renuntat a fost acest dispozitiv. Cate blocuri din Bucurersti au asa ceva? Niciunul!"

Am vrut sa oferim materialele video pentru studiu si Primarului Capitalei, doar ca doamna Firea a anuntat ca e prea ocupata.

Trebuie ca autoritatile sa se dezmeticeasca. E nevoie de actiuni urgente, nu de promisiuni si programe de durata, care de zeci de ani se blocheaza in legislatie ambigua si incalcita. Trebuie ca autoritatile sa colaboreze activ pentru oameni, nu doar de dragul de a puncta masuri pe hartie si vorbe frumoase la televizor. Stirile PRO TV vor urmari foarte atent acest subiect, vom pune presiune pe autoritati sa isi faca treaba.

Lectia japoneza ne arata cat de nepregatiti suntem ca natiune, desi suntem o tara cu risc seismic. Romanii trebuie sa fie educati si antrenati, sa stie cum sa isi protejeze vietile, iar statul sa creeze acel cadru eficient pentru cladiri foarte sigure, fie ca sunt noi sau vechi. Un seism catastrofal poate lovi oricand si toti cei care ne conduc si ne-au condus vor fi considerati responsabili pentru o eventuala tragedie de proportii.

Articol recomandat de sport.ro

Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina