Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate din Muzeul Drents ar putea fi topite. Artefactele nu se pot vinde
Bucăți inestimabile din istoria țării noastre au fost furate în Olanda. Hoții au pus mâna pe vestitul Coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice reunite într-o expoziție despre tezaurul dacic și expuse la Muzeul Drents din Assen.
În două minute, hoții au provocat o explozie, au pătruns în muzeu și au plecat cu prada. Brățările dacice făceau parte din setul de 13 brățări vândute pe piața neagră în anii ’90 și recuperate de statul român.
Coiful de aur geto-dac descoperit la Coțofenești, în Prahova, o piesă unică în lume, din aur masiv, grea de aproape 1 kg, a fost principala țintă. Este o piesă foarte cunoscută, imaginea lui fiind în cărțile de istorie. Și în filmul „Dacii”, Amza Pellea, care a interpretat rolul lui Decebal, purta o replică a celebrului coif.
Alături de coif au dispărut și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia.
Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului de Istorie: „Hoții au intrat țintit și au luat fix aceste piese, nimic altceva. Brățările sunt cele pe care ne-am chinuit să le recuperăm”.
Willemijn van Haaften, Ambasadorul Olandei la București:
„Din ceea ce putem spune deocamdată, au provocat o explozie, în urma căreia au reușit să pătrundă în muzeu. Această explozie este parte a unei investigații a poliției. A provocat, bineînțeles, dărâmături și haos, după cum vă puteți imagina. Poliția a fost anunțată și a ajuns la muzeu foarte repede, dar atacatorii au reușit să intre și să iasă înainte”.
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents: „Este o zi neagră pentru noi, atât pentru Muzeul Drents, cât și pentru Muzeul Național de Istorie a României din București. Suntem profund zguduiți de evenimentele petrecute noaptea trecută, fără precedent în istoria de 170 de ani a muzeului nostru.
Au fost furate mai multe obiecte din expoziția 'Dacia. Civilizație și tezaur', inclusiv piesa de rezistență, Coiful de aur de la Coțofenești, datând din secolul al V-lea înainte de Hristos. Vedeți imaginea acum în spatele meu, aceasta fiind principala piesă a expoziției noastre”.
Autoritățile de la noi au fost alertate imediat, la fel și ambasadele României.
Andrei Tărnea, purtătorul de cuvânt al MAE: „Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: „Expoziția a început în iulie 2024, iar azi era ultima zi. Putem trage concluzia că cei care au comis fapta au studiat destul de bine zona. Obiectele erau cerute și de alte muzee din Polonia, Germania și Franța. Am propus dlui Hurezeanu să facem o celulă de criză pentru o mai bună comunicare”.
Știrile despre jaful de la muzeul Drents din Assen, Olanda, s-au rostogolit pe site-urile internaționale imediat după ce anunțul a fost făcut de directorul muzeului olandez.
Iar jurnaliștii din Olanda spun că în multe jafuri din zonă hoții folosesc explozibil.
Expoziția numită 'Dacia. Regatul aurului și argintului' a fost deschisă publicului pe 7 iulie 2024. De atunci, a adunat peste 77 de mii de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de obiecte arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României, adunate din mai multe muzee din țară.
Potrivit Ministerului Culturii, piesele din tezaurul românesc erau asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.
Jaful de la muzeu este investigat și de procurorii Parchetului General din România, care au deschis un dosar penal pentru furt calificat.
Vestea dispariției acestor artefacte este cu adevărat răvășitoare, cu atât mai mult cu cât marea temere este că acestea ar putea fi topite, spun specialiștii. Valoarea lor este inestimabilă. Coiful dacic de la Coțofenești este o piesă de patrimoniu național excepțională. Datează din anul 450 înainte de Hristos, din perioada clasică a civilizației traco-getice.
Valoarea coifului de aur de la Coțofenești este inestimabilă din punct de vedere istoric, arheologic și cultural. El nu poate fi vândut, de fapt, și dacă totuși s-ar încerca, pe piața neagră valoarea lui ar fi de sute de milioane de euro. Strict financiar, dacă hoții ar topi această piesă prețioasă și ar vinde aurul rezultat, ar câștiga doar câteva zeci de mii de euro. Dar, cum spuneam, acest coif este un artefact unic, iar valoarea sa nu se limitează la materialul din care este realizat. Coiful de la Coțofenești este declarat bun de patrimoniu cultural național, ceea ce înseamnă că nu poate fi comercializat legal. Orice tranzacție ar fi considerată ilegală, iar valoarea sa reală rămâne simbolică pentru istoria și identitatea României.
În ceea ce privește brățările dacice de aur, acestea sunt, de asemenea, unele dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din România, datând din perioada lui Decebal. Sunt realizate din aur de înaltă puritate, cu o compoziție de peste 80% aur, restul fiind argint și cupru. Au fost confecționate prin metode avansate pentru acea vreme, incluzând forjarea, turnarea și gravarea. Designul lor este spectaculos, cu decoruri spiralate, capete zoomorfe și motive geometrice complexe. Valoarea lor, de asemenea, este inestimabilă. Pe piața neagră, multe dintre cele furate în trecut s-au tranzacționat cu zeci de milioane de euro.
.webp)
