România, amendată de CEDO pentru că a încălcat drepturile persoanelor transgender
România a fost amendată de CEDO pentru că a încălcat drepturile persoanelor transgender. Sunt acele persoane care își asumă o identitate de gen diferită de cea atribuită la naștere.
Pentru că le era dificil, sau chiar imposibil, să își schimbe și actele de stare civilă, adică numele și codul numeric personal corespunzător sexului ales, Curtea Europeană a Drepturilor omului a considerat că ţara noastră este vinovată. Deoarece au fost plimbați prin instanță ani în șir, doi români au dat statul în judecată, și au câștigat.
Damon este unul dintre puţinii care au reuşit să îşi schimbe buletinul şi să se prezinte aşa cum se simte: un tânăr de 21 de ani. S-a născut fată şi a trecut prin multe, inclusiv umilinţe, ca să schimbe acest lucru şi în acte.
Damon: "A fost umilitor să îmi pun viaţa într-un dosar, să judece ei. Nu statul ar trebui să decidă dacă sunt suficient de trans sau suficient de bărbat ca să îmi schimb datele personale."
Asta pentru că la noi legea dă dreptul unei persoane să facă astfel de modificări în actele de stare civilă doar după decizia definitivă a unei instanțe. Iar cei mai mulţi judecători, spun cei care lupta pentru drepturile persoanelor transgender, impun o condiţie obligatorie: operaţia de schimbare de sex.
Asta s-a întâmplat şi în cazul a doi români care au vrut să îşi păstreze anonimatul. Şi-au căutat dreptatea ani la rândul în România, ca într-un final să ajungă cu dosarul la CEDO. Unul dintre ei a umblat peste 10 ani prin instanțe.
Avocat: "O serie întreagă de judecători i-au respins cererea, condiționând-ul să se supună la intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale. Intervenţii care nu sunt disponibile în România, se fac în România doar cu caracter experimental, cu rezultate foarte proaste. A fost umilit, vulnerabilizat şi discriminat în mod repetat de către judecători şi de către legea romană."
Cel de-al doilea petent, un avocat de 45 de ani a adăugat: "Ce m-a determinat să merg la CEDO a fost nedreptatea, nedreptate care nu e limitată în timp la ziua procesului, ci este o nedreptate cu care te confrunți permanent: când te duci la bancă sau la doctor, când ești în autobuz, sau când ai un accident rutier și mergi la poliție. Peste tot îți este pusă la îndoială identitatea și trebuie să dai explicații și să răspunzi la întrebări de genul "Al cui e buletinul? Al cui e permisul?"."
Conform asociaţiei ACCEPT, în România ar trăi în jur de 120.000 de persoane transgender. Patrik este unul dintre ei.
Patrick Brăila, co-președinte ACCEPT: "Eu sunt un bărbat trans. Adică genul care mi-a fost atribuit la naştere nu mă reprezintă, nu mă identific cu el. Drept urmare, şi actele mele de identitate reflecta prenume feminin, CNP care începe cu 2 şi indicator de sex F, cu care trebuie să funcţionez în viaţa de zi cu zi. De fiecare dată când trebuie să scot buletinul întâmpin dificultăți. De exemplu cu poliţia. S-a întâmplat să am un accident minor şi să trebuiască să mă identifice poliţia şi am stat cel puţin o oră ca să se lămurească ca eu sunt eu şi că nu e sora mea, că nu e altcineva de sex feminin din familie."
România este obligată să le plătească celor doi romani daune de 15.000 de euro. Dar, şi mai important, decizia curţii europene ar putea duce la schimbarea legislaţiei. Trebuie făcută o procedură clară şi simplă prin care persoanele care doresc să îşi schimbe sexul din buletin să o poată face. Inclusiv printr-o declaraţie pe proprie rasupundere. Până acum, doar 50 de români au reuşit să îşi schimbe actele, cu sau fără operaţie de schimbare de sex.
