Ce despăgubiri vor primi fermierii care au avut pierderi cauzate de secetă
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat vineri, că din cele 2,9 milioane de hectare însămânţate în toamnă, aproape 1,4 milioane de hectare au fost calamitate, mai mult sau mai puţin, urmând ca toţi cei care au avut pierderi să fie despăgubiţi.
"Pentru despăgubirile la secetă se vor oferi sume considerabile. Nu putem avansa acum o valoare, nu vrem să creăm expectanţe. Am spus încă de la începutul acestui fenomen că vom despăgubi pe toţi cei care au avut pierderi din cauza acestei secete, care, spun specialiştii, nu a mai fost întâlnită în ultimii 40-50 de ani. Echipele care constată dimensiunea pagubelor lucrează inclusiv sâmbăta şi duminica, astfel încât, până pe 15 iunie, să fie centralizate toate datele privind suprafeţele, culturile şi locaţiile acestora, pentru a gândi o schemă de sprijin pentru despăgubiri. Ei nu au mai fost despăgubiţi în ultimii zece ani niciodată pentru secetă", a declarat ministrul Oros, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Acesta a precizat apoi că s-a identificat o sumă importantă la Ministerul Economiei cu care se vor ajuta fermierii să-şi cumpere echipamente pentru udare.
Pentru muncitorii sezonieri, s-a identificat o sumă de 50 de milioane de euro, din programul POCU, împreună cu colegii de la Ministerul Fondurilor Europene, şi cu Ministerul Muncii, cu care se realizează o schemă de sprijin pentru fermierii care angajează sezonieri şi muncitori zilieri.
De asemenea, prin comunicatul CE, există posibilitatea să se ofere despăgubiri sub formă de sumă forfetară fermierilor, până la 5.000 de euro şi procesatorilor, până la 50.000 de euro, din bani europeni neutilizaţi, maxim 1% din disponibilul pe care România l-a avut pentru fondurile de dezvoltare rurală.
"Pentru că acest disponibil a fost, pe perioada celor şapte ani, de opt miliarde, noi putem utiliza cam 80 de milioane de euro, neutilizate din măsuri neaccesate sau accesate într-o pondere foarte mică, bani pe care o să-i dăm pe scheme 5.000, respectiv 50.000 de euro", a spus ministrul.
În ce priveşte programul de irigaţii, ministrul Agriculturii a declarat că acel program "mult trâmbiţat" anii trecuţi care trebuia să reabiliteze toată infrastructura veche făcută până în anul 1990 şi care ar fi trebuit să deservească două milioane de hectare, s-a dovedit în martie că se pot iriga doar 320.000 de hectare.
"Deşi domnul Daea spunea că mi-a dat la cheie o suprafaţă irigabilă de 840.000 de hectare. Sigur, pe hârtie erau 840.000 de hectare. Faptic, se irigă în mod real pe 320.000 de ha (...) Şi s-ar putea, dacă pornim săptămâna viitoare două staţii care nu au fost pornite din 1992, la Sultana şi la Făurei, să mai prindem vreo 70.000 de hectare, maxim", a subliniat Adrian Oros.
Irigaţiile, a menţionat el, vor beneficia de o strategie serioasă de gestionare a apei şi se vor reprioritiza aceste lucrări, irigaţiile fiind doar o parte componentă a strategiei.
La întâlnirea pe care a avut-o în cursul zilei cu autorităţi locale, cu fermieri şi agricultori locali, s-a ridicat, în numeroasele luări de cuvânt, şi problema folosirii sistemelor de desecare care există în unele judeţe, pentru a fi folosite ca infrastructură pentru irigaţii.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a efectuat, vineri, o vizită de lucru în judeţul Bihor, la invitaţia prefectului Dumitru Ţiplea.
