Parlamentul va stabili data alegerilor. CCR a respins sesizarea lui Klaus Iohannis

×
Codul embed a fost copiat

Parlamentul va stabili data alegerilor. Totul după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea înaintată de președintele Klaus Iohannis.

Legea, care a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR, schimbă practica ultimilor 30 de ani, pentru că, până acum, de acest aspect s-a ocupat Guvernul.

Nu este clar deocamdată în ce măsură se mai poate modifica decizia Executivului, care a hotărât ca alegerile pentru Parlament să aibă loc pe 6 decembrie.

CCR a decis că Legea privind alegerile parlamentare este constituţională.

Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.

Citește și
alegeri locale
Alegeri parlamentare 2020. Reguli noi de organizare, din cauza pandemiei de Covid-19

Administrația Prezidențială: Prevederile Constituționale care sunt încălcate de lege

 

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, legea încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), pe cele ale art. 36, art. 37, art. 61, art. 63 alin. (1), (2) şi (4), art. 69 alin. (2), art. 73 alin. (1) şi (3) lit. a), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Art. 1 alin. (1) din legea criticată prevede că "(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor".

Dispoziţia de la care se derogă, respectiv art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prevede: "(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor", atenţionează şeful statului.

"Analizând conţinutul dispoziţiei derogatorii, constatăm că aceasta creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare. Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice", explică şeful statului.

El arată că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

Aşa cum a reţinut şi Curtea, completează Iohannis, recomandările Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, "constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special".

"Or, prin dispoziţia criticată, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie", adaugă preşedintele.

În opinia sa, prin intervenţia "intempestivă" şi formalizarea "excesivă" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare, completează Iohannis.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, şeful statului spune că norma prevăzută la art. 1 alin. (1) din legea criticată instituie în sarcina Parlamentului o obligaţie de rezultat, aceea a adoptării unei legi organice, într-un anumit orizont de timp, prestabilind şi soluţia ce se va impune senatorilor şi deputaţilor, "a căror voinţă reală pare a nu mai avea semnificaţie".

"Or, voinţa generală ce se realizează la nivelul Parlamentului şi se concretizează în adoptarea unei legi rezultă din modul de exercitare şi realizare a mandatului fiecărui senator şi deputat. În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii îşi exprimă voinţa în mod liber prin votul asupra propunerilor legislative sau proiectelor de lege, voinţă care se formează după analize, dezbateri şi deliberări asupra conţinutului proiectului actului normativ, indiferent dacă aceasta se va concretiza sau nu în adoptarea unei legi", se menţionează în sesizare.

Conform acesteia, ca urmare, rezultă că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul "nulităţii absolute", ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

El precizează că stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituţionale prin punerea în executare a dispoziţiilor legale, ce reprezintă, în esenţă, o transpunere a celor constituţionale.

Articol recomandat de sport.ro
"Mă cam enervezi!" Dan Șucu a pus mâna pe telefon și i-a scris lui Gigi Becali
"Mă cam enervezi!" Dan Șucu a pus mâna pe telefon și i-a scris lui Gigi Becali
Citește și...
Ce scrie presa internațională despre rezultatele alegerilor locale din 2020. Declinul PSD
Ce scrie presa internațională despre rezultatele alegerilor locale din 2020. Declinul PSD

Ce scrie presa internațională despre rezultatele alegerilor locale din 2020. Liberalii par a fi învingătorii în alegerile locale din România, iar acesta este preambulul schimbării la viitoarele alegeri parlamentare, scriu principalele agenții de presă.

Alegeri parlamentare 2020. Reguli noi de organizare, din cauza pandemiei de Covid-19
Alegeri parlamentare 2020. Reguli noi de organizare, din cauza pandemiei de Covid-19

La fel ca la alegerile locale, programate în 27 septembrie 2020, și la alegerile parlamentare vom vota cu masca și numai într-o singură zi, mai precis în 6 decembrie.

Schimbări propuse la alegerile parlamentare. Până la ce oră se poate vota
Schimbări propuse la alegerile parlamentare. Până la ce oră se poate vota

Liderii deputaților PSD, PNL, PMP, USR și UDMR au iniţiat un proiect de lege care schimbă mai multe reglementări la alegerile parlamentare din decembrie 2020.

Recomandări
Ce a răspuns Emil Hurezeanu când a fost întrebat direct dacă România trimite trupe de pace în Ucraina: „A fost o idee”
Ce a răspuns Emil Hurezeanu când a fost întrebat direct dacă România trimite trupe de pace în Ucraina: „A fost o idee”

Trimiterea unor trupe românești de menținere a păcii în Ucraina este privită cu rezervă la noi și în alte țări europene, a afirmat ministrul de externe Emil Hurezeanu, întrucât nu e clar dacă pot sau nu să fie acoperite de articolul 5 din Tratatul NATO.

Elon Musk atacă din nou România: „Soroș și USAID subminează democrația”
Elon Musk atacă din nou România: „Soroș și USAID subminează democrația”

Miliardarul Elon Musk a postat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă pe reţeaua X, pe care o deţine, un mesaj potrivit căruia „Soros şi USAID subminează democraţia în România".

Reacția lui Trump când a fost întrebat dacă pentru distrugerile din Ucraina e de vină Putin. Interviu la un post conservator
Reacția lui Trump când a fost întrebat dacă pentru distrugerile din Ucraina e de vină Putin. Interviu la un post conservator

„Premierul Marii Britanii Keir Starmer și președintele Franței Emmanuel Macron nu au făcut nimic pentru a opri războiul din Ucraina”. Donald Trump a lansat această acuzație la adresa liderilor europeni, cu câteva zile înainte să-i primească la Casa Albă.