CCR a declarat neconstituțională legea privind pensiile militare de stat. Decizia este definitivă
Curtea Constituţională a României a admis, marţi, sesizarea Avocatului Poporului şi a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituţională.
"În şedinţa din data de 11 martie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituţională, în ansamblul său. În esenţă, Curtea a reţinut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcţie de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie.
Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I", a anunţat CCR.
În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate şi sursele de finanţare.
Astfel, spunea Avocatul Poporului, potrivit actelor normative şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie, este necesar ca iniţiatorii să solicite Guvernului fişa financiară, iar netransmiterea fişei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligaţia de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.
"Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit", se precizează în sesizare.
În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie.
"Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024", arată Avocatul Poporului.
Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie - la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului.
