byron, trupa care apropie și inspiră. De ce se încăpățânează să rămână în România
În căutarea unei țări mai bune acasă, mințile deschise luminează oamenii din apropiere, nu încetează să învețe și mai ales își păstrează viu spiritul critic față de lumea în schimbare.
În muzică, byron chiar la asta îndeamnă, la reflecție și curaj. Au făcut muzică de film, cântece și în limba engleză, iar în ultimul lor album, "Nouă", vorbesc despre relația lor cu România, relația oricăruia dintre noi, cu apăsări, speranțe și transformări. Byron cântă un rock greu de pus în tipare, dar care trece cu încredere peste frământările noastre.
E sfârșit de noiembrie și în cortul de la Arenele Române sute de tineri se încălzesc pe muzică și versuri care vorbesc despre angoasa unor generații, despre lupta care se dă între dorința de emigrare, înstrăinarea, dorul de casă sau frământările care ne apasă pe noi, pe români. Dar și despre iubiri pierdute și regăsite, despre bucurie, joc, dar și tristeți.
E un concert eveniment, byron, o trupă de rock alternativ care sparge barierele muzicale și lingvistice și care vorbește despre traumele românului de astăzi dintr-o generație care speră să facă bine, să schimbe România și s-o facă mai bună.
Dan Byron: “Unele piese sunt obsesii care s-au transformat în muzică și de care am scăpat transformându-le în muzică. De exemplu, piesa ‘Nouă’, care este despre emigrare, este o piesă scrisă în urmă unei nopți nedormite, în care niște gânduri s-au tot învârtit obsesiv pentru că avusesem discuții cu niște români, unii dintre ei plecați, alții care urmau să plece.”
Ei sunt Daniel Radu, pe care toată lumea îl știe de Dan Byron, creierul, vocea și sufletul trupei, cel care scrie și versurile, Sergiu Mitrofan, “Six fingers”, clăparul trupei, Laszlo Demeter, basistul trupei, Dănuț Georgescu - chitaristul și producătorul ultimului album și Ovidiu "Chico"Cristian, la tobe.
Pornită acum mai bine de 13 ani din planurile lui Dan în București, trupa a crescut în ultimii ani și a coagulat în jurul ei o comunitate de fani și de prieteni care împărtășesc aceleași trăiri și valori.
Dan Byron: “Stăteam în Pantelimon și ai mei încercau să ne scoată de pe maidan, pe mine și pe frate-miu și ne-au dat să facem ceva, o școală, se gândeau la limbi străine, la muzică. Și uite că ne-au scos de pe maidan, că am făcut școala de muzică și am făcut carieră din asta. Am și insistat foarte mult. În ăștia 13 ani, noi nu am avut nicio pauză mai lungă de 2-3 săptămâni. Tot timpul am cântat, tot timpul am scris ceva nou, am înregistrat albume, e un rezultat al efortului asta continuu. În România, pentru că încă sperăm și sperăm că ne mai facem bine și pentru că suntem egoiști. Uite, în România, putem trăi din muzică și să scriem ce vrem noi și să cântăm unde vrem noi.”
Consumatori de vise, deși par cu capul în nori, sunt foarte bine ancorați în România de astăzi. Și depășesc și granițele țării, peste tot acolo unde sunt români care și-au împachetat viața în rănită.
Muzica lor apropie și inspiră.
Răzvan Exarhu, realizator Rock FM: “Îmi place genul lui de implicare care e din registrul ăla sensibil, nu e genul de militant care are vena jugulară umflată tot timpul, este un om care lucrează cu sufletele celor care îi ascultă și îi pune frumos în mișcare. Vocea lui emoționează foarte tare, pentru mine asta înseamnă byron. E emoție în stare pură, e o sticluță din care dacă îi scoți dopul ies sunetele care te fac să privești în gol.”
Și cu fiecare piesă pe care au scos-o, au adunat tot mai mulți fani într-o zona muzicală care părea o nișă.
Cristian China-Birta, specialist social media: “Dintr-o dată s-or trezit cu publicuri noi care se uită la ei și zice, "Bă, ești bun, mai vreau de la tine ceva" și asta e o provocare extraordinară, dar și o responsabilitate fantastică. Am văzut două fetițe de 8-9 ani cântând toate melodiile lor și eram șocat că n-am văzut în viața mea așa ceva.”
De logistica și managementul echipei muzicale se ocupă Codruț, venit din vânzări, de la o firmă de distribuție. Era unul dintre fanii trupei. Dan a fost cel care i-a prospus colaborarea.
Codruț Dumitrescu, manager Overground Music: “La un moment dat mi-a zis, știi că mi-am găsit manager și am zis, "Mamă, ce bine e, cine?- Tu!"
Acesta a încercat să aducă alături cât mai mulți muzicieni care au voci distincte, dar au obiective comune.
Codruț Dumitrescu, manager Overground Music: “Un fel de hub alternativ, îi spunem alternohub, și aici avem trei săli de repetiție, acesta este al trupei Monojacks. Totul e strâns în cameră, pentru că e perioada de turnee, asta este sala trupei Byron și asta este sala trupei Robin and de Backstabbers, cea mai mare dintre toate, pentru că ei sunt mai mulți. Eu am simțit că le e mai ușor împreună, unii se împing pe ceilalți, adică creând toată comunitatea asta, se înțeleg, vin împreună.”
Doru Trăscău, solist The Monojacks: “byron pentru mine au un soi de a alcătui muzică și armoniile complex, dar într-un fel armonios și asta mă fascinează la ce fac ei.”
byron s-a remarcat prin proiectele inedite în piață muzicală românească - au făcut muzică de film, au început cântând în engleză și au transformat versurile în limba română. Au organizat un concert în Salina Turda, acolo până atunci nimeni nu s-a gândit să ducă muzica și să anime grotele.
Cristian China-Birta, specialist social media: “Cum să faci un concert în salină, dar nu numai concertul care sună bestial, să cari tonele de echipamente în salina aia, numai pentru asta și merită premiați.”
Dar nu s-au oprit aici. Au încântat auditoriul când au urcat pe aceeași scenă cu o fanfara militară.
Cristian China-Birta, specialist social media: “Concertul ăla cu fanfara militară - măi, cei care nu l-ați văzut, îi genial. Să cânți cu fanfara militară, să aduni pe ăia cu să trăiți, hai te pup de 1 Decembrie, să-i pui să cânte, muzica lor mi se pare absolut colosal.”
Răzvan Exarhu, realizator Rock FM: “Asta este avantajul lor și de asta mi se par ei foarte puternici, că își urmează instinctul și mai ales frământările personale, pentru că muzică asta și tot ce fac ei e o chestie personală, ceva care trebuie rezolvat și de aici vine și emoția. Că nu e nimic trucat, nu e vreun calcul făcut, e ca și cum ne-am spune unii altora numai chestii pe care vrem să le auzim. De asta și muzica lor ajunge puternic la tine pentru că te transformă, te ia cu ea, lucrurile alea sunt și ale tale."
Ultimul album, “Nouă” este deja fredonat și cântat în multe cluburi din țară.
Dan Byron: “E dedicată nouă, tututor celor care ne învârtim între granițele astea. E un album făcut, scris, din punct de vedere al unui român care trăiește în România, asta facem, trăim aici. Bineînțeles că și noi am avut tentații la rândul nostru. Și probabil că o să mai avem și de acum încolo.”
Doru Trăscău, solist The Monojacks: “Albumul asta este destul de greu, pentru că mi se pare că vorbește de niște apăsări ale noastre ale tuturor și cumva eu cred că acolo am zărit acea licărire de speranță. E un manifest atât muzical, cât și prin mesajul pe care îl are.”
Dănuț Georgescu, muzician: “Aș zice că ultimul album este cel mai atent făcut, e foarte îngrijit și am lucrat foarte mult pe fiecare sunet în parte să intre acolo, la locul lui și să își ducă la capăt scopul.”
Sergiu Mitrofan, muzician: “Un album extrem de actual, pentru că ne-a apucat pe toți pe partea asta de responsabilitate civică și cred că, fiind un album sincer, a declanșat toate reacțiile astea care sunt incredibil de multe față de celelalte albume ale noastre.”
Cristian China-Birta, specialist social media: “Pornind de la ce mi-o zis un prieten din Anglia, că o plâns când l-o ascultat. Și atunci am realizat. Ăsta vorbește despre noi, cei de acolo, despre noi cei de aicea, despre ce suntem, ce-am putea fi, e un album care vorbește pe mai multe voci. E așa o polifonie semantică extraordinară și pe aceeași piesă. Eu care stau în București înțeleg ceva, ăla al meu care stă în Anglia înțelege altceva, niște tineri înțeleg ceva, niște bătrâni înțeleg altceva.”
Iar relația lor cu țara este prezentă în muzica lor ca o normalitate, ca o evoluție matură, ca o încercare de a contribui la rezolvarea nevoilor, articulat poetic ca un manifest social.
Dănuț Georgescu: “Relația mea cu România este cumva dorința perpetuă de schimbare în bine.”
Ovidiu Cristian, muzician: “Am avut ocazia să plec de vreo trei ori, am ajuns până la consulate, analize, casă, ca să emigrez legal și am abandonat de fiecare dată. Ceva nu mă lăsa, țara asta îmi place, am prieteni foarte mulți și consider că trebuie să rămână cineva și aici, trebuie să cânte cineva și pentru oamenii ăștia care au rămas aici și fac ceva. Dacă plecăm cu toții…”
Laszlo Demeter, muzician: “Depinde la ce te referi când zici România. Are și părți foarte frumoase și părți care nu sunt așa frumoase. Deocamdată ne înțelegem ok.“
Atunci când mintea e prea plină de agitație și sufletul pare tras în jos de nepăsare, ignoranța, răutate, Byron pare a fi vocea potrivită pentru a te elibera. Versurile lor te ating, te mișcă și au rolul să te inspire.
Răzvan Exarhu, realizator Rock FM: “Este un îndemn la reflecție și, pe de altă parte ,este un îndemn la a savura ceea ce ai, de a te bucura de toate lucrurile pe care le ai, de a căuta părțile frumoase pentru că pe celelalte le știm foarte bine și cred că aici artistul are o mare doză de responsabilitate atunci când îi îndeamnă pe oameni să se uite și spre ei, la sfârșitul actului artistic. E genul ăla de vibrație care ia publicul pe sus și îi face pe toți să participe și să cânte și să se emoționeze, asta e partea de magie pe care o face muzică mereu, o muzică specială cum esta asta de la byron.”
Cristian China-Birta, specialist social media: “byron pentru generația lor, pentru o generație de tineri care vine e un trendsetter dacă vrei, la care să se uite. Nu neapărat că sunt idoli sau vedete, ei n-or să fie vedete. Dan e omul ăla foarte fain cu care te poți întâlni, poți discuta și eventual te poate pune pe gânduri. Eu cred că byron are o responsabilitate pentru noua generație, dar atenție, pentru cei cărora le place să fie puși pe gânduri. Cei care ar trebui sa se gândească ce ar trebui să facă, ce ar trebui să facă să devină ei mai buni, ce ar putea face pentru țara asta. “
byron nu vor să-și mute ranița în afară altor granițe, ci dimpotrivă, să împingă granițele peste tot acolo unde sunt oameni care gândesc și simt românește, cu iubire, teamă și angoase, dar și cu o dorință de mai bine care vine din normalitate.
