Ambasadoarea SUA la Bucureşti: "Vom evalua în mod constant nevoia de trupe suplimentare în România" | VIDEO

Aceasta a afirmat că SUA evaluzează permanent nevoia suplimentării trupelor americane staționate la noi în țară, în contextul războiului din Ucraina.

Kathleen Kavalec a precizat că priorităţile mandatului său de ambasador vor fi securitatea, schimburile comerciale şi investiţiile, dar şi democraţia şi statul de drept.

Agerpres: "Doamnă ambasadoare, aţi preluat mandatul în România la începutul lunii februarie. Ambasada SUA a fost mereu un susţinător puternic al democraţiei în România, al democraţiei în general, al statului de drept şi al libertăţii presei. Puteţi vorbi de priorităţile mandatului dumneavoastră, legat de aceste teme?".

Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la București: "Sigur, permiteţi-mi doar să spun că sunt încântată că m-am întors în România după 15 ani şi sunt nerăbdătoare să lucrez în contextul unei relaţii bilaterale apropiate şi eficiente.

Citește și

Noul ambasador SUA în România își începe oficial mandatul. Kathleen Kavalec știe română și a activat și în Rusia

Am trei priorităţi-cheie pentru mandatul meu. Prima este legată de securitate - iar aceasta înseamnă contracararea agresiunii ruse din regiune, împotriva Ucrainei şi acest război îngrozitor pe care l-au pornit - cooperare militară, descurajare, susţinerea colaborării în cadrul NATO şi cooperarea bilaterală, care priveşte prezenţa noastră aici, în regiune. Ştiţi că am crescut numărul de militari SUA în zonă ca parte din cooperarea cu NATO.

Deci, în primul rând vorbim de securitate, apoi schimburi comerciale şi investiţii. Mă bucur să spun că, în ceea ce priveşte companiile americane, avem o prezenţă puternică aici. Schimburile noastre comerciale se ridică la 5 miliarde de dolari şi companiile şi investiţiile din Statele Unite ale Americii au creat peste 100.000 de locuri de muncă. În acest domeniu facem eforturi să ajutăm companii din Statele Unite ale Americii interesate să investească, să promoveze schimburile comerciale dintre ţările noastre. De asemenea, un aspect foarte important şi legat de ce spuneam anterior este îmbunătăţirea statului de drept, transparenţa, deoarece companiile vin să investească atunci când văd un sistem transparent, unde văd responsabilitate, stat de drept. Este un lucru foarte important. Şi legat de asta, vorbim de domeniul energiei, care va contribui la securitate şi independenţa şi diversificarea energetică în România, dar şi în regiune. Pentru că, sigur, România este lider în privinţa independenţei energetice. În al treilea rând vorbim de democraţie, care este baza tuturor eforturilor noastre. În cazul oricărei democraţii, există mereu eforturi pentru consolidarea acesteia, mai ales în ceea ce priveşte statul de drept, libertatea presei.

Ne întoarcem la acelaşi subiect, că este nevoie de stat de drept şi responsabilitate pentru ca afacerile să prospere, cetăţenii să simtă că au dreptate în propria ţară. Recent, am văzut că au fost comentarii legate de un caz care a fost prescris, în dosarul tragediei de la Colectiv. Puteţi observa că oamenii se aşteaptă şi vor să vadă un sistem al statului de drept care funcţionează eficient şi în care să fie împărţită dreptatea. Deci vorbim de securitate, schimburi comerciale şi investiţii şi democraţie".

Agerpres: "Pentru că vorbeaţi de componenta de securitate, în special în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, preşedintele SUA a anunţat, la începutul anului, consolidarea contingentului de trupe SUA în România. Există un orizont de timp legat de acest lucru, există un orizont de timp legat de mărirea numărului de militari americani în România?".

Kathleen Kavalec: "Cred că în prezent avem peste 3.000 de militari americani, iar acum avem Divizia 101. Vor pleca în curând, dar vor fi înlocuiţi de Divizia 10 de munte. Cred că, în mare, va fi acelaşi contingent. Cu siguranţă va fi un flux de trupe în această perioadă şi vom evalua în mod constant nevoia de trupe suplimentare. Ştiţi că suntem parte din NATO şi alte ţări, în special Franţa, şi-au mărit, de asemenea, prezenţa (militară - n.r.) aşa că vom colabora cu aliaţii pentru a afla unde putem consolida forţele de apărare şi descurajare".

Agerpres: "De asemenea, în contextul relaţiilor România - SUA, putem vorbi despre achiziţiile militare. În general, achiziţiile militare majore ale României de la Statele Unite ale Americii au fost în formatul Guvern la Guvern (G2G). Care este estimarea privind acest tip de achiziţii, în viitor?".

Kathleen Kavalec: "Nu am un număr exact. Permiteţi-mi să spun că, în calitate de membru NATO, România s-a angajat să îşi modernizeze capabilităţile de apărare. Asta înseamnă achiziţii care vor face ca România să fie un membru al Alianţei mai puternic şi mai bine pregătit. Sigur, când putem oferi sisteme care să consolideze aceste abilităţi, suntem încântaţi să facem acest lucru. Există mai multe sisteme care au fost achiziţionate şi care vor fi livrate lunile următoare. Ideea principală este că sistemele îmbunătăţesc vigilenţa şi capabilităţile României în interiorul NATO şi acest lucru ne permite, ca organizaţie colectivă de apărare, să fim mai puternici şi mai credibili în ceea ce priveşte descurajarea şi apărarea în regiune".

Agerpres: "Când aţi spus sisteme care vor fi achiziţionate în lunile următoare, la ce v-aţi referit?".

Kathleen Kavalec: "Sunt mai multe sisteme (de apărare - n.r.) care au fost comandate, de exemplu F-16, alte sisteme de apărare antiaeriană. Nu am o listă".

Agerpres: "Pentru că în public sunt informaţii privind interesul României de a achiziţiona tancuri Abrams de la SUA".

Kathleen Kavalec: "Da, repet, este parte din eforturile de a îmbunătăţi capabilităţile de apărare".

"România trebuie să fie lăudată pentru dorinţa de a ajuta refugiaţii"

Agerpres: "Statele Unite ale Americii sunt primul susţinător al Ucrainei în ceea ce priveşte livrarea de arme către această ţară. Care este rolul României, legat de susţinerea Ucrainei în domeniul militar?".

Kathleen Kavalec: "Cred că ştiţi că recent am fost la Romexpo (centru pentru refugiaţi - n.r.), când a fost comemorat un an de la începerea acestui război îngrozitor. Acolo am întâlnit ucraineni care au fugit din calea războiului, m-am întâlnit cu reprezentanţi UNHCR şi cu alte organizaţii ONU şi ONG-uri care au ajutat refugiaţi. Cred că România a jucat un rol foarte important în asistenţa umanitară, iar empatia şi generozitatea de care românii au dat dovadă faţă de vecinii lor au fost exemplare. Am auzit asta de la mulţi dintre refugiaţii cu care am vorbit, am auzit că au fost primiţi foarte bine aici. În primul rând cred că România trebuie să fie lăudată pentru dorinţa de a ajuta refugiaţii. De asemenea, ţin să menţionez cooperarea extraordinară dintre societatea civilă şi guvernul român. Acesta este un exemplu ca la carte despre importanţa organizaţiilor din societatea civilă şi despre cum acestea pot colabora eficient cu Executivul, în special în momente de criză. România a avut un rol important şi în transportul de cereale din Ucraina, lucru important nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru lumea întreagă, datorită cantităţii de cereale din Ucraina destinate ţărilor din lumea a treia. Au existat îngrijorări legate de foamete. România a jucat un rol-cheie, asigurându-se că aceste transporturi vor fi efectuate, a acţionat foarte repede, din nou, un lucru foarte important.

De asemenea, domeniul energetic este un alt exemplu. Aşadar, cred că România a jucat un rol important în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina în aceste momente. Mulţi refugiaţi ucraineni mi-au spus cât de mult au apreciat sprijinul şi cum acest lucru a îmbunătăţit modul în care văd România. Cred că în viitor, îmi imaginez, România şi Ucraina vor deveni mai apropiate, datorită acestor legături umane şi acestor noi legături comerciale. Şi cred că, în parcursul Ucrainei către aderarea la UE, vor fi multe oportunităţi legate de reconstrucţie, cooperare, aprofundarea relaţiilor. Vreau să felicit guvernul român şi oamenii pentru modul în care au acţionat în timpul acestei tragedii îngrozitoare".

Agerpres: "Situaţia din Ucraina a pus în evidenţă nevoia unei strategii a Mării Negre, iar România contribuie la elaborarea acestei strategii de la Washington. Puteţi vorbi despre contribuţia României?".

Kathleen Kavalec: "Cum aţi spus şi dumneavoastră, cred că războiul a evidenţiat importanţa regiunii Mării Negre. A fost mereu o regiune importantă, dar războiul a făcut să fie şi mai importantă şi a evidenţiat nevoia de cooperare în regiune. Congresul de la Washington este interesat să dezvolte o strategie în parteneriat cu ţările din regiune care să abordeze teme precum libertatea de navigaţie, apărarea şi descurajarea, schimbul de informaţii, dezvoltarea economică. Deci Guvernul SUA se concentrează pe aceste subiecte şi în coordonare cu Congresul, care este mai în temă pe acest subiect. Asta se întâmplă şi evident că ţinem legătura cu partenerii noştri pe această temă. Secretarul de stat Antony Blinken a vorbit săptămâna aceasta cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu, iar aceasta a fost una dintre temele discutate de ei. Vom avea cea de-a opta ediţie a Dialogului Strategic cu România, va veni o delegaţie săptămâna viitoare la Bucureşti. Acest subiect este pe agendă şi este discutat la momentul actual".

Agerpres: "Această strategie va fi elaborată până la momentul în care România va găzdui Iniţiativa celor Trei Mări, în septembrie?".

Kathleen Kavalec: "Mi-e greu să mă pronunţ, dar mă gândesc că da".

Agerpres: "Pentru că preşedintele Joe Biden a spus acum doi ani că SUA sunt un partener puternic al acestui summit".

Kathleen Kavalec: "Da, şi acesta este un alt domeniu unde România şi-a arătat calitatea de lider, susţinând şi dezvoltând această idee a Iniţiativei celui Trei Mări. SUA au fost un partener puternic. Sunt multe de făcut în domeniul conectării din regiune prin infrastructură, cooperare economică. Susţinem toate aceste lucruri şi aşteptăm acest summit care va fi găzduit de România".

Agerpres: "Având în vedere situaţia din prezent, credeţi că acest summit se va axa pe componenta de securitate mai mult decât pe cea economică?".

Kathleen Kavalec: "Presupun că acest aspect va fi un subiect important, dar, din punctul nostru de vedere, Strategia celor trei mări implică o perspectivă pe termen lung. Vorbim de teme precum transportul, comunicaţiile şi infrastructura - situaţia de securitate este, desigur, o componentă importantă - cred că este vorba de perspectiva conectării părţii de nord cu partea de sud şi asigurarea unui coridor de cooperare şi prosperitate economică".

Promisiunea făcută de Kavalec românilor care vor să călătorească liber în SUA

Agerpres: "Revenind la chestiuni interne, în România, când este vorba de relaţia SUA - România, românii se gândesc mereu la Visa Waiver, vor să călătorească liber în Statele Unite ale Americii, dar, în final, este o chestiune legată de cifre. Aveţi un mesaj pentru români pe acest subiect, ca ambasadoare?".

Kathleen Kavalec: "Ca ambasadoare, permiteţi-mi să spun că aş vrea să văd cum acest lucru devine realitate şi mă angajez să colaborez cu guvernul român pe această temă. Va fi pe agenda dialogului nostru strategic. Mai mult, colaborăm, experţii noştri colaborează legat de aspecte tehnice ale acestui program, care implică paşapoarte, chestiuni legate de trecerea frontierei. Cum aţi spus şi dumneavoastră, vorbim de cifre, anume rata de refuz. Dar, analizând situaţia din alte ţări care au intrat în acest program şi parcursul lor, sunt încrezătoare că putem avansa, putem face progrese în aceste domenii. Sper că vom reuşi să obţinem ceva în timpul mandatului meu".

Agerpres: "Autorităţile române vorbeau despre o campanie specială privind programul Visa Waiver, o campanie de conştientizare".

Kathleen Kavalec: "Da, cred că ajută să fie emise mai multe vize decât refuzuri, cred că sunt utile informaţiile despre cum să obţii viza pe care o doreşti, despre cum să eviţi să oferi informaţii insuficiente în acest sens, cred că este important să înţelegi ce poţi să faci atunci când primeşti diverse tipuri de vize. De exemplu, dacă aveţi viză turistică, nu puteţi lucra în SUA, aveţi nevoie de un alt tip de viză. Deci diseminarea acestor informaţii astfel încât cei care solicită o viză să o obţină va ajuta ca rata de refuz să scadă".

Agerpres: "Vorbeaţi de sesiunea de dialog strategic care va avea loc în curând la Bucureşti. Una dintre cele mai importante înţelegeri bilaterale România - SUA este legată de reactoarele modulare mici (Small Modular Reactors - SMR). Când vor deveni realitate?".

Kathleen Kavalec: "În 2020 am semnat un acord de cooperare pe tema tehnologiei nucleare de uz civil şi cred că este o evoluţie foarte bună a relaţiei noastre atât în ceea ce priveşte modernizarea şi extinderea (centralei de la - n.r.) Cernavodă, cât şi în ceea ce priveşte noua tehnologie a SMR. Apropo, această tehnologie face furori în lumea întreagă, în Europa, în Asia, este o nişă în domeniul energetic în care România poate fi un lider. Totuşi, este un proiect care va dura câţiva ani buni. Înţeleg că vorbim de 2028, 2029. Pe termen scurt, vom avea simulatoare SMR care vor fi operaţionale la Politehnica din Bucureşti pentru instruire, vor fi puse la dispoziţia studenţilor, cercetătorilor, inginerilor pentru ca aceştia să înveţe care este tehnologia, să înţeleagă modul în care funcţionează. De asemenea, acesta poate fi un centru şi pentru alţi oameni din regiune care sunt interesaţi de această tehnologie. Atrăgător la acest sistem este că e o manieră mai sigură, mai ecologică, mai cuantificabilă de a folosi energia nucleară, care, într-o lume care caută surse de energie fără emisii de carbon, poate aduce o schimbare uriaşă. Aşa că suntem fericiţi să colaborăm cu România, pentru a susţine interesul ţării dumneavoastră faţă de această tehnologie şi capacitatea de a crea, probabil, 8.000 de noi locuri de muncă în acest sector. Cred că va fi o contribuţie importantă".

Agerpres: "Criza energetică actuală va face ca procesul acesta legat de SMR să fie mai rapid?".

Kathleen Kavalec: Vedem mult interes pentru sursele alternative de energie acum, deci cred că există o grabă de a obţine energie solară, eoliană, hidroenergie, există loc de investiţii în toate aceste domenii, dar cred cu adevărat că această criză energetică a crescut interesul şi atenţia şi asupra energiei nucleare.

Agerpres: "Vorbind legat de percepţia dumneavoastră personală, v-aţi întors în această regiune şi aş vrea să vă întreb următorul lucru şi dacă doriţi puteţi răspunde în română: Există discuţia că este o diferenţă între personalitatea, sufletul occidental şi sufletul estic. Care a fost cel mai mare şoc cultural pentru dumneavoastră când aţi ajuns în Europa de Est?".

Kathleen Kavalec: "O să încerc să vorbesc puţin în limba română, dar nu ştiu dacă pot să răspund 100% în limba română. O să încerc. Eu nu văd o diferenţă mare între cultura sau sufletul ... cred că peste tot, oamenii sunt la fel, avem, poate tradiţii diferite, dar cred că suntem foarte similari şi n-am simţit o diferenţă foarte mare aici când am venit, dar am simţit o ospitalitate foarte călduroasă aici. Copiii noştri s-au simţit foarte bine aici, fiica mea a mers la grădiniţă în limba română, am învăţat foarte multe despre cultura românească şi am călătorit foarte mult, ca ataşat cultural şi, de asemenea, cu familia, am voiajat peste tot şi ne-am bucurat foarte mult aici şi din acest motiv sunt foarte fericită să fiu din nou în România şi sper să am posibilitatea de a călători foarte mult, de a ne întâlni cu prietenii de atunci şi să ne facem prieteni noi în mandatul meu".

Agerpres: "Vorbeam, în cadrul interviului, de români care vor să meargă în Statele Unite ale Americii. Ce le-aţi spune americanilor, de ce ar trebui să vină ei în România?".

Kathleen Kavalec: "Cred că este o ţară foarte frumoasă, sunt atâtea de văzut, cred că oamenii sunt atât de calzi şi deschişi aici şi ştiu că mulţi dintre prietenii mei vor să vină, ştiind că eu sunt aici. Le-aş spune românilor că merită să vorbească despre ţara lor, merită să vă încurajaţi prietenii să vină aici şi să spuneţi oamenilor mai multe lucruri despre România, pentru că atunci când află lucruri, oamenii devin interesaţi. Este un serial foarte popular acum pe Netflix, numit "Wednesday" şi datorită lui oamenii sunt tot mai interesaţi de România, deoarece oamenii au aflat că a fost filmat aici. Mulţi dintre cunoscuţii mei, dintre care unii poate nu au ştiut nimic despre România, mă întreabă de România acum. Cred că există un mare potenţial pentru dezvoltarea turismului, aşa că aş încuraja românii să îşi primească aici prietenii din alte ţări".

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui