Let's Do It, Romania. Proiectul care a mobilizat milioane de români să facă curățenie
Tot mai mulți români sunt conștienți că un mediu mai curat înseamnă o calitate a vieții mai bună.
În urmă cu 11 ani s-au pus bazele „Let's Do It, Romania”, cea mai mare mișcare socială cu voluntari, iar de-a lungul anilor acțiunile acestei organizații au reușit să mobilizeze sute de mii de entuziaști. Anamaria Hâncu este motorașul din spatele acțiunilor de curățenie și cea care s-a ambiționat să arate că și în România se poate.
Anamaria Hâncu este fondatoarea „Let's Do It, Romania”, cea mai mare mişcare socială cu voluntari de la noi. Peste două milioane de români s-au mobilizat şi au contribuit în ultimii 11 ani la evenimente de curăţenie, iar povestea continuă.
Alegeri 2024
19:42
Ambasadorul român în SUA: Călin Georgescu a fost sprijinit de Rusia, cea mai mare amenințare la adresa României și a NATO
19:39
Specialist, după ce Georgescu a mers să voteze simbolic la Mogoșoaia: Este o formă de presiune publică ce poate degenera
08:57
FOTO. Călin Georgescu a mers să voteze simbolic la Mogoșoaia, deși alegerile prezidenţiale au fost anulate vineri de CCR
08:03
Elena Lasconi i-a scris o scrisoare lui Donald Trump. „România este acum mai fragilă ca niciodată”
Anamaria Hâncu, fondatoarea Let's Do It, Romania: ”E aproape o groapă în formare dacă te uiţi aşa, pâlcuri, pâlcuri de deşeuri, e aproape ca o groapă şi sunt multe astfel de zone. E un fail al sistemului în general”.
Suntem la nici 20 de kilometri de Bucureşti. Nesimţirea şi reaua voință a unora, dar şi problemele sistemului au determinat-o pe Ana să se implice în voluntariat încă de când era masterandă la sociologie.
Anamaria Hâncu: ”Voiam să mă implic în nişte proiecte, am găsit pe internet ONG-ul EcoAssist care avea acţiuni de ecologizare în 4 arii protejate din România. Am spus, ce tare, m-am implicat ca voluntar”.
Ideea Let's Do It a apărut natural după ce a aflat de iniţierea acestui proiect în Estonia şi împreună cu Liana Buzea de la Eco Assist au început povestea mişcării care îşi propune să încurajeze românii în acţiuni de ecologizare.
Anamaria Hâncu: ”Wow, ce tare, în România nu se poate, asta a fost prima mea reacţie, n-are cum să se întâmple acest proiect şi Liana a spus eu vreau să-l fac, mi se pare că e de făcut. Chiar îmi amintesc la prima conferinţă pe care am făcut-o în Estonia, în ianuarie 2010 ne-am dus să prezentăm cam cum e situaţia în România, ştiu că toată lumea a amuţit pentru că am pus un video cu câte deşeuri erau şi ţările care erau acolo implicate nu aveau probleme aşa de grave”.
Din 2010 au început să scoată românii în masă la curăţenie. Problema gunoiului a început să fie conştientizată la nivel naţional prin implicarea a mii, apoi a zeci de mii de oameni.
Anamaria Hâncu: ”Și când trimitem voluntarii la acţiuni, se întâmpla de multe ori să nu putem să-I trimitem pentru că cum poţi să strangi? Trebuie să vii cu utilaj să le aduni. Nu ai cum să le aduni, sunt gunoaie şi de ani de zile şi atunci devine imposibil să faci voluntariat cu astfel de zone”.
În spatele proiectului Lets do it, Romania este o întreagă echipă, pentru că acesta este principalul scop pentru Anamaria- să adune împreună oamenii. La Bucureşti, nucleul ONG-ului se întâlneşte constant pentru proiectele în desfăşurare.
Anamaria lucrează în industria muzicală, Ştefan în domeniul bancar, Ionuţ este antreprenor şi IT-ist, Mirela în logistică, Valentin este consultant în IT, Valeria în industria evenimentelor. Aici sunt toţi voluntari.
Anamaria Hâncu: ”Avem o platformă prin care toate sesizările Tresh Out sunt trimise către autorităţi şi voluntarii Lets do it Romania au grijă să curățe ceea ce oamenii sesizează prin aplicaţii”.
Voluntarii din toată ţara marchează locurile cu gunoi din natură, aplicaţia preia datele şi generează automat petiţii. Au şi un call center cu 30 de voluntari care sună autorităţile să-i preseze să rezolve şi să cureţe locurile semnalate.
Anamaria Hâncu: ”Și dacă nu se întâmplă asta, am semnat cu Ministerul Mediului şi cu Garda de Mediu ca sesizarea să plece la garda de mediu dacă primăria nu răspunde ce vrea să facă cu deşeul respectiv. Oamenii cumva câştiga încredere că lucrurile se întâmplă prin noi, şi au sunat şi cu ambroziile și cu materialele de construcţii de pe terenuri – Şi clar că e nevoie de încredere şi oamenii caută la oamenii care au auzit că fac treabă”.
Avem zeci de gropi neconforme care trebuie închise şi mii de gropi ilegale, dar cel mai important demers este cel al educaţiei.
Anamaria Hâncu: ”Vrem să dezvoltăm şi alte proiecte pe zona de educaţie şi să intrăm în zona de copii. Hai să lucrăm la generaţiile următoare să avem o zonă naturală mai curată. Încercam foarte mult să mergem către profesori pentru că ei au proiectul de multiplicator”.
Lets do it România se implică în primul rând în lecţia solidarităţii şi responsabilităţii sociale.
Anamaria Hâncu: ”Nu trebuie doar un ONG să se implice la treaba asta. Sunt multe ONG-uri care fac treaba asta, sunt autorităţile care sunt responsabile şi care trebuie implicate, să ne dăm mâna în această luptă pe care încercăm să o facem”.
Puţin încruntată, dar tot timpul convinsă de necesitatea acţiunilor sale, Anamaria este motoraşul din spatele indemnului "hai să facem curăţenie" pe străzile noastre, în parcurile sau pădurile noastre. Şi deşi Ana este foarte vizibilă în proiectul Let's Do it, ea lucrează în industria muzicală.
Anamaria Hâncu: ”Tot prin Lets do it, România am ajuns şi în industria muzicală pentru că în primul an am scris multor persoane publice să fie ambasadorii noștri. Una dintre ele a fost Inna”.
Anamaria Hâncu: „După ce am terminat prima acţiune Let's Do it şi îmi căutam un job pe bune pentru că eu în rest eram voluntar, ei îşi căutau voluntari şi aşa am ajuns în echipă şi am ajuns să lucrez cu Inna, cu Antonia, cu Carlas Dreams, Irina Rimes şi alţi oameni relevanţi din industria muzicală. INNA era foarte timidă la început. Extrem de timidă. Era foarte tăcută şi cred că ea făcea lucrul ăsta şi simţea că dacă vorbea ar putea să piardă o informație foarte importantă şi atunci. Anamaria nu mai este atât de tăcută în sensul că am început să schimbăm foarte multe păreri, am început să ne înţelegem foarte bine, de multe ori doar din priviri”.
Anamaria Hâncu a povestit și despre experiața pe care a avut-o cu Antonie.
Anamaria Hâncu: ”La Antonia am apreciat întotdeauna şi am admirat faptul că este profesionistă, am avut feedback oriunde am fost cu ea şi se ţine de cee ace promite. Asta apreciez foarte mult. E unicată pentru mine”.
”Verticală, tu n-ai cum s-o îndoi pe Ana. Şi dacă a ajuns la o concluzie ea va face în ce are încredere şi chiar dacă majoritatea ar fi împotrivă la o decizie la care ea a luat-o, de exemplu, o pornire pe care ea o are, dar ştie ea că e correct, ea o s-o facă”.
Pe lângă artiştii cu care colaborează, Anamaria lucrează acum pentru cel mai mare festival de muzică din Bucureşti. Şi acolo insistă pentru sustenabilitate.
Allan Hardenberg: ”Ea ne ajută cu toţi partenerii noştri, furnizorii noştri cum am putea fi mult mai sustenabili. Vrem să nu mai folosim plastic, lucrăm cu mulţi voluntari cu care facem curat la festival”.
Anamaria Hâncu: ”Un festival care pe lângă muzică îşi propune să fie şi responsabil din punct de vedere sustenabilităţii. Când am auzit de acest festival am spus că da, este locul în care vreau să fiu, şi unde îmbin lucrurile care îmi fac plăcere, respectiv muzică, enterteiment şi partea de sustenabilitate şi da, sunt planuri mari pe zona asta pentru ca oamenii să înţeleagă de ce e important să faci colectare selectivă. Să ne asigurăm că festivalierii au unde să arunce gunoiul şi aşa mai departe”.
Allan Hardenberg: ”Este foarte încăpăţânată, dar ne place asta pentru că nu vrem oameni care zic "dada" tot timpul în echipă. Este încăpăţânată, ştie ce vrea şi ea ştie că are o misiune şi asta ne place la ea. Este şi treaba noastră pentru că atingem mulţi oameni şi trebuie să educăm oamenii, să le spunem cum putem scădea asta şi s-o facem mai bine”.
Anamaria a rămas sufletul mişcării de voluntari.
Anamaria Hâncu: ”Voluntariatul e cum vrei tu, poate şi o formă egoistă, dar te simţi bine că faci”.
Anamaria este din Brăila, locul în care se întoarce cât de des poate, chiar dacă astăzi oraşul cu o mare moştenire culturală, pare destul de sărac şi de trist.
Anamaria Hâncu: ”Mi se pare că lipsa de perspectivă omoară orice perspectivă de evoluţie, cine vrea să investească într-un oraş unde nu se întâmplă nimic, unde toată lumea pleacă. E foarte trist. Dar e acasă, îmi dau seama că orice ar fi e acasă şi asta e”.
Aici a copilărit şi început să se formeze ca om.
Anamaria Hâncu: ”Pentru mine tot timpul oamenii au fost cei relevanţi, cei care m-au schimbat, cei care m-au marcat mai presus decât locul în sine. Şi dacă te înconjori de oamenii potriviţi, oriunde poţi să te dezvolţi şi să creşti”.
Profesoara de limba romană de la Colegiul Nicolae Bălcescu din Brăila a îndrumat-o spre sociologie, dar i-a încurajat şi talentul de comunicator.
Adriana Bogatu: ”Tot aştept de atâţia ani de zile să văd pe cineva care se întoarce aici şi face ceva, e Ana s-a întors, ne-a chemat în proiectul ei, dar e printre foarte puţinii care au făcut-o. Ana a pus mâna şi a făcut, depăşim stadiul lamentărilor, stadiul constatărilor şi punem mâna, asta este până la urmă cheia. Te apuci şi faci”.
Anamaria Hâncu: ”Teatrul este locul meu preferat din Brăila. Când eram prin clasa a-11-a maică-mea s-a panicat pentru că de fiecare dată când era o reprezentaţie, "Drept ca o linie" se numea spectacolul , ştiam replicile, ştiam când uita Marius Manole o replică, tot, pentru că era un spectacol nou, nu era din ăsta classic”.
Drept ca o linie pare motto-ul după care se ghidează Anamaria.
Anamaria Hâncu: ”Eu chiar cred că m-am urcat în toate trenurile în care trebuia să mă urc, efectiv toate s-au…Pe unele le-am căutat, unele au venit spre mine, dar întotdeauna am fost foarte curioasă să le încerc şi nu că nu mi-e frică de eşec, am trecut prin el de multe ori, dar nu mi-e frică să încerc”.
Anamaria Hâncu: ”Cei două milioane care s-au implicat în cei 11 ani de când facem curăţenie sunt un exemplu că mulţi oameni vor schimbare, nu suntem singurii nebuni de pe lumea asta, mulţi ne susţin, mulţi vor să contribuie şi atunci nu văd un motiv să ne oprim”.