Cum a reușit familia Vale să transforme satul Breb din Maramureș într-un loc de poveste. „Mi se pare o capsulă a timpului”

Acolo, acum câțiva ani s-a mutat din Cluj, familia Vale care s-a apucat să readucă la viață case vechi din lemn și tradiții uitate.

Familia Vale își deschide larg porțile și organizează în curte festivaluri la care vin turiști din toată lumea. S-au luptat că satul să fie cunoscut și au reușit: Breb este acum pe lista celor mai importante destinații turistice din lume.

În inima Maramureșului, sătenii din Breb și vizitatori din toate colțurile lumii s-au prins în horă, respectând tradiția de lăsatul secului. La foc, slana este prăjită și horinca curge din pahare, în timp ce ceterașii dau ritmul care face satul să răsune. În mijlocul horei, o doamnă cu părul vopsit portocaliu și un domn cu geaca asortată cântă. Ei sunt proprietarii curții și își deschid porțile pentru ca lumea să petreacă, să fie împreună și să păstreze tradițiile.

Soții Roxana și Florin Vale s-au mutat în acesta vale în 2017. Au venit din Cluj, îndrăgostiți de satul Breb. Au recuperat mai multe case de lemn care stăteau să cadă și le-au adus aici.

Citește și

Medicii români din străinătate încep să se întoarcă în țară. „S-a investit foarte mult și lucrăm aproape ca în Elveția”

Putin, reacție ironică la renumărarea voturilor din România. Ce-a avut de zis

Florin Vale: „Aici era o zonă destinată hranei pentru animale. Acolo erau vacile, iar în acel loc aveam porcii. Am adus modificări și am transformat-o.”

Nouă case au primit o nouă viață și formează acum un colț de sat autentic în care turiștii se pot caza.

Până în 2017, Florin era agent de vânzări. Trecea în fiecare saptamana pe lângă Breb.

Florin Vale: „Mă uitam la satul ăsta fără să știu că vreodată o să ajung aici. Arăta absolut minunat. N-am știut niciodată că o să ajungem aici..”

Roxana era designer de moda în Cluj, însă a renunțat la oraș pentru acest loc.

Roxana Vale: „Avem tot ce ne trebuie aici. Avem acest pământ, pe care, dacă te descalți vara și te plimbi desculț pe câmp, simți că aici aparții. Aici este liniște, iar oamenii sunt buni. Ne-au întâmpinat cu căldură, iar când e nevoie, toată lumea sare să ajute. Satul este ca o familie mare. Vrei să faci parte din această familie? Nu este foarte greu. Aici câștigi timp – și nu mă înțelegeți greșit, îmi place foarte mult orașul, dar în oraș te lupți cu probleme și orașul câștigă mereu, pentru că vrea să te consume, iar tu vrei să-l consumi. Aici, însă, ai tot timpul pentru tine, pentru familie, pentru hobbyuri, pentru ce alegi să dedici timpul tău.”

Nina avea 10 luni când familia ei a venit Breb. Mai târziu, a apărut și Iza. Merg la scoală în zonă și se bucură de libertate.

Încă din primele zile, turiștii, în special străini, au început să le calce pragul, bucuroși să descopere o bucată de Românie păstrată de peste veacuri.

Florin Vale: „Am început în primul an, când m-am mutat aici, în 2017. Mi-am spus: «Băi, e foarte fain, aducem case vechi, vin turiști, locul este minunat, absolut superb». Dar, așa cum spunea și Roxana, lipsea ceva. Așa că am început să organizăm seri tradiționale cu ceterași. Și veneau, nu exagerez, în fiecare sfârșit de săptămână, pe timpul verii.”

Așa au apărut festivalurile din Breb, în curtea lor, pe baloți de paie și cu scenă din lemn. Pentru turiști și localnici, satul a început să fie tot mai cunoscut, iar lumea venea tot mai mult de la an la an. Pe scenă urcau trupe celebre, venea caravana filmelor TIFF, se jucau piese de teatru, se organizau conferințe și târguri gastronomice.

Pentru săteni, festivalurile organizate de soții Vale sunt o oportunitate de bussines. Doamna Maria este regina pancovelor. Roxana i-a făcut un site, iar acum cazează turiști și le dă să mănânce.

Maria: „E foarte bine. Ajută satul foarte mult! Când organizez festivaluri sau evenimente, ei contribuie, dau, cazează oameni. M-au ajutat enorm și mi-au oferit oportunitatea de a cunoaște persoane din toate colțurile lumii.”

Așa a reușit să își aducă acasă fiul plecat la muncă în străinătate.

Maria: „Într-un an, datorită oamenilor de aici, am reușit să strâng bani de la Paști până în august, dar nu am înregistrat decât plusuri, nu minusuri. Am vrut să le arăt că și în România se pot câștiga bani. Când a venit august, am pus banii pe masă și le-am spus: ‘Uite, ai făcut casa asta și eu am câștigat bani din casa ta, din dormitoare, din mâncare. Hai să facem și aici bani, pentru că și la noi se poate.’ Și așa l-am adus înapoi acasă.

Aici a fost șura și aici a fost grajdul. Și dacă nu ținem animale, ziceam hai să facem sală de mese tradiționale aici.

Ținem mult la economia satului. Se întâmplă multe aici și e o atmosferă dinamică. Ne place să credem că, prin exemplul nostru, chiar dacă nu toată lumea știe cum să facă acest lucru, vor exista mai mulți oameni în sat, care nu vor mai simți nevoia să plece. E foarte important acest aspect. Aici poți să muncești, iar seara să te întorci acasă și să îți pupi copilul pe frunte. Dimineața, soția îți pregătește ceva de mâncare și te întorci la muncă. Nu mai e nevoie să pleci în Anglia sau în Germania. Poți să trăiești foarte bine și acasă.”

În Baia Mare, Anca Vălean face răstăuțe, un fel de tăiței, pe care le-a înregistrat oficial că produs traditional românesc. De la povestea începută de ea, în fiecare an în curtea soților Vale se tine festivalul răstăuțelor.

Anca Vălean: „Am devenit foarte individualiști și, de multe ori, tot ce facem, facem singuri, dar nu avem șanse de reușită așa. Dacă tot ce facem, facem pe cont propriu, ar trebui să învățăm să facem împreună. De exemplu, pentru Paște, imediat ce sunt gata, vom servi mâncarea cu o zacuscă pe care o face cineva din zona mea, iar pentru alte ingrediente, cum ar fi mierea, o iau de la vecinul care are stupină. Este foarte important să creăm lucruri împreună, nu fiecare pentru el, pentru că doar împreună putem reuși.”

Liliana Ghilvacs este meșter popular. Participa la festivaluri și își vinde produsele.

Liliana Ghilvacs:„Pentru mine este o gură de oxigen, care mă ajută să merg mai departe…iar acolo noi suntem în familie, că nu-s numai eu, sunt mai mulți. Au încercat să aducă din fiecare domeniu să ajute.”

Liliana a văzut cum viața satului s-a schimbat în ultimii ani.

Liliana Ghilvacs: „S-a adus ceva și sătenii au văzut că i-au pus în mișcare. Să-i vedeți seara la 10, după ce au terminat cu găinile și cu treburile, merg la concert. Nu știau exact cine cântă sau cum și de ce, dar mergeau acolo, în grădină, la eveniment, și se bucurau”

Roxana Vale: „Am o fotografie din 2021 și 2022. La început erau foarte timide, le era rușine să interacționeze cu turiștii. Prima poză e de la început, când stăteau la gard, dar în anul următor am avansat. Acum, nu le mai scoatem din curte, sunt foarte simpatice.”

Anișoara Sima a construit împreună cu familia o pensiune. Acum, se pregătește să primească primii oaspeți. Au luat exemplul de la soții Vale.

Anișoara Sima: „Știți cum? Doamne, au venit niște oameni care au observat, de acolo de sus, că aici e o comoară. Noi, ca localnici, nu eram conștienți de asta. Au venit, au curățat frumos, au pus în valoare și au muncit ca toată lumea să știe despre noi. Pentru că acum 10 ani nu prea se știa despre Breb... Au observat ce avem, pentru că noi nu știam, ne-au deschis ochii și ne-au arătat asta întregii lumi, cu toate forțele pe care le-au avut ei.”

Când familia vale s-a mutat în Breb erau 7 pensiuni. Acum sunt 61, oamenii își scot la porți produsele în calea turiștilor și locul funcționează, localnicii au priceput că stau pe o comoară și o pun în valoare.

Brebenii au început să aprecieze și valoarea lemnului. Ionel e meșterul satului și și-a amenajat un loc pentru turiști.

Acasă, în clipele de răgaz Florin pictează. Lucrările lui sunt licitate în festivaluri, iar banii strânși ajung într-un centru pentru copiii sărmani din Sighet, iar Roxana crează haine, pe care așază bucăți din țesături recuperate de la localnici.

Roxana Vale: „Dintr-o bucată de material pe care nimeni nu dădea doi bani, am reușit să facem ceva special. Poate că e similar cu povestea caselor, știi? Ca o analogie: din câteva lemne pe care nimeni nu le aprecia, am gândit să le transformăm într-o poveste.”

Spre seara, localnicii se apuca de treabă. Roxana aduce slănină, iar o vecina vine cu pancovele. Altă vecină aduce horinca.

Urmează petrecerea pentru lăsatul secului în curtea lor. Între casele de lemn, lumea începe să se adune, își etalează hainele moștenite din străbuni, se râde, se cântă și petrec împreună.

Reporter: „Nu credeam că există încă locuri de felul ăsta. Credeam că au fost nivelate în principiu cu bulldozer-ul. Și da, mi se pare ca o capsula a timpului.”

Roxana și Florin zâmbesc. Curtea lor e din nou plina cu săteni și turiști, pe care îi pun împreună, îi îndeamnă să se bucure și să înțeleagă că România are încă tradiții și locuri desprinse parcă dintr-o poveste de pe care ei șterg praful și o țin în viață cu bucurie și folos pentru oamenii locului.

În Maramureș, Breb este cel mai vizitat sat, iar zilele trecute a fost pus pe lista celor mai importante destinații turistice din lume.

Articol recomandat de sport.ro

Unde au ajuns mănușile cu care Helmut Duckadam a apărat cele 4 penalty-uri din finala CCE de la Sevilla