(P) Mango+Bloom: Povestea din spatele covoarelor marocane care cuceresc România

62501472

Mihai Marinescu, fondatorul brandului Mango+Bloom, ne poartă într-o călătorie de poveste spre inima Munților Atlas, unde tradiția și măiestria întâlnesc designul modern.

Povestea brandului său începe cu o dorință profundă de a aduce în fața publicului din România covoare artizanale premium, lucrate cu suflet și pasiune de comunități tradiționale marocane.

Drumul spre Khenifra: În căutarea perfecțiunii artizanale

Într-o dimineață rece de toamnă, în timp ce soarele abia începea să răsară peste Munții Atlas, acesta, împreună cu echipa sa, pornea într-o călătorie spre comunitatea de țesători din Khenifra. Erau hotărâți să descopere procesul fascinant prin care covoarele tradiționale marocane prind viață – de la țesut până la spălarea și uscarea lor manuală. „Am vrut să vedem fiecare etapă cu ochii noștri,” spune Mihai. „E o experiență care te face să înțelegi cu adevărat valoarea muncii acestor femei extraordinare.”

O comunitate care țese tradiții

Ajunși în Khenifra, au descoperit o comunitate de femei Amazigh care, cu o măiestrie transmisă din generație în generație, creează cele mai deosebite și luxoase covoare pufoase din lână. Într-o colibă simplă, plină de culori vibrante și texturi, femeile își desfășurau activitatea cu o precizie uimitoare. „Fiecare covor este țesut manual, pornind de la o simplă schiță. Femeile folosesc doar instinctul și cunoștințele moștenite de la mamele și bunicile lor pentru a da viață desenului,” explică Mihai. „Este un dans între mâinile lor și firele de lână.” Toată lâna utilizată este vopsită și torsă manual, folosind lână brută. „Este o muncă minuțioasă,” adaugă el, „dar rezultatul final este spectaculos.”

Un proces de creație care cere timp și răbdare

După ce covorul este țesut – proces care poate dura între trei și șase săptămâni sau mai mult, în funcție de complexitate – începe etapa de spălare. „Fiecare covor este spălat manual, de mai multe ori, cu apă curată. Este periat cu mături speciale, apoi întins la uscat sub razele soarelui. Dacă plouă zile întregi, cum se întâmplă adesea toamna, procesul este încetinit, pentru că uscarea trebuie făcută exclusiv în aer liber.”

În timpul vizitei, fondatorul brandului a fost impresionat de imaginea covoarelor întinse ca niște opere de artă umede, unele încă pline de apă, altele aproape uscate. „E o etapă care îți amintește cât de multă muncă și pasiune este investită în fiecare piesă.”

Lansarea magazinului online Mango+Bloom: un pod între digital și tradiție

Prin Mango+Bloom, Mihai Marinescu aduce poveștile țesătoarelor din Munții Atlas în fața unei generații care deseori consumă fără să se gândească la originea produselor. „Am vrut să combinăm ideea unui brand digital cu frumusețea lucrurilor realizate manual, să arătăm lumii efortul și pasiunea acestor oameni care își dedică viața meșteșugului lor.” Pe lângă bine-cunoscutele covoare Beni Mrirt sau tradiționalele kilimuri, colecția include și piese de decor marocane care completează perfect orice interior: pături, perne decorative și mult-iubitele pufuri marocane realizate din piele naturală de capră. Fiecare produs din colecție este lucrat manual, folosind materiale naturale, cu o atenție deosebită la detalii, ceea ce asigură calitate premium și un aspect deosebit.

O pledoarie pentru consumul conștient

Într-o eră în care consumul excesiv este la ordinea zilei, Mango+Bloom promovează un mesaj puternic: aceste covoare merită fiecare bănuț, fiecare clipă de așteptare și fiecare imperfecțiune de design. Sunt obiecte realizate cu intenție, de mâini umane, și reflectă o tradiție care trebuie protejată.

„Am vrut să le oferim oamenilor mai mult decât un produs frumos. Este vorba despre o poveste, despre oameni care trăiesc în aceste comunități izolate și muncesc din greu pentru a-și păstra meșteșugul viu. Când cumperi un covor Mango+Bloom, nu investești doar într-un produs de lux. Investești în sustenabilitate, în artizanat autentic și în comunități care duc mai departe o moștenire culturală extraordinară,” concluzionează Mihai.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.

Citește și...
(P) Feminitatea reinterpretată prin experiențe interactive la Centrul Comercial Auchan Titan și Drumul Taberelor

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Nhood a continuat tradiția celebrării comunității sale printr-un eveniment special organizat în Centrele Comerciale Auchan Titan și Drumul Taberelor, centre pe care le gestionează pentru clientul său.

(P) Extracția dentară: când e soluția corectă și când dintele poate fi salvat

Pentru mulți pacienți, ideea de a „scoate un dinte” vine cu întrebări firești: este chiar necesar, cât de greu se vindecă și dacă există o alternativă. 

(P) De ce advertorialele funcționează mai bine într-o strategie multichannel

Probabil ai întâlnit de multe ori termenul de advertorial, însă nu ți-a fost foarte clar ce înseamnă sau cu ce se deosebește, în mod real, de o reclamă obișnuită.

Recomandări
LIVE TEXT: Dronă a Rusiei, prăbușită în orașul Galați. MApN anunță că a detectat alte ”fragmente” în județul Tulcea

În Galați, pentru prima dată de la începutul conflictului din țara vecină, fragmente dintr-o dronă militară au căzut într-o gospodărie din oraș, în noaptea de sâmbătă spre duminică. 

A treia zi de scumpiri mari în toate benzinăriile. Carburanţii au ajuns la preţuri record după majorări succesive

Carburanţii s-au scumpit sâmbătă noaptea în toate staţiile de alimentare. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt în staţiile Rompetrol, 20 de bani/l la benzină şi 15 bani la motorină, şi în cele MOL, de 20 de bani la diesel şi 13 bani la benzină.

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.