„Prostie pe datorie”. România marchează încă un eșec și ratează zeci de milioane de euro de la UE
„Prostie pe datorie”, partea a III-a. Eficientizare energetică, refacerea infrastructurii rutiere și de transport public, școli și cartiere modernizate.
Toate sunt în lista de proiecte ratate de administrația orașului Ploiești care nu s-a încadrat în termenele impuse de Uniunea Europeană.
Reprezentanții Primăriei promit că vor recupera decalajul și vor face într-un an ce nu s-a făcut în șapte.
Ca să înțelegem de ce s-a întârziat cu nouă ani acest proiect, ne-am dus la directorul Apaserv cu care o echipa PRO TV a încercat să stea de vorbă și în urmă cu trei ani.
Noi am reușit să-l întâlnim chiar când venea la serviciu, vizibil deranjat de vizita noastră.
L-am întrebat la cât timp a reziliat contractul cu firma care n-a livrat ce scria în contract.
Reporter: Cine este vinovat de nefinalizarea acetor lucrări la termen?
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Poate să fie Apaserv vinovată de faptul că un constructor nu se ține de graficul de execuție și intră în faliment? Noi am atribuit un contract.
Reporter: După cât timp ați realizat că nu se respectă? În ce an?
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Doamnă, dumneavoastă mă întrebați pe mine ce ați făcut în 2016.
Reporter: Eu pot să vă spun exact ce am făcut.
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Eu nu pot să vă spun pentru că au fost mai multe lucrări care au fost notificate.
Reporter: La cât timp de la constatarea că nu s-a respectat graficul de lucrări i-ați noctificat pentru reziliera contractului?
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Când am constatat că nu se mai poate au fost notificări și s-a reziliat contractul.
Reporter: La cât timp?
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Era lucrarea în întârziere, a fost la data respectivă era al ministru al Fondurilor Europene. Toată lumea ne spune să tragem de constructori, să nu reziliem contracte. Asta am făcut și noi la Teleorman. Am făcut ca oricare coleg din țară.
Doar că alți colegi din țară au bifat contracte implementate de sute de milioane de euro. La Teleorman, unele lucrări privind canalizarea sunt finalizate, dar oamenii nu se pot racorda. L-am întrebat și de stația plutitoare care, pentru că a stat nefuncțională, s-a degradat.
Reporter: De ce a fost nevoie să fie reabilitat din moment ce nu a fost folosit?
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Era amplasat greșit de fostul constructor. Constructorul nou ne-a adus la cunoștință.
De fapt, pontonul a fost reabilitat cu 400.000 de lei după cum rezultă dintr-un răspuns oficial al Apaserv. Directorul Apaserv știe că la anul trebuie să închidă toate șantierele, iar în unele orașe sunt încă străzi pe care nu s-au îngropat țevile pentru apă și canalizare. Daca nu închide proiectele până în 2023 riscă să piardă finanțarea și să dea înapoi și banii atrași până acum.
Ciprian Gurban, director Apaserv Teleorman: Din 11 proiecte de investiții în 2016 au fost finalizate marea majoritate, exceptând trei contracte.
În orașul Videle doar 30% din populație are apă curentă din vechile rețele
La Videle, de 10 ani așteaptă oamenii apă și canalizare. La fiecare tur de alegeri primeau asigurări că se rezolvă. Primarul se declară depășit și nu mai are curajul să promită nimic.
Nicolae Bădănoiu, primarul orașului Videle: Era un proiect de suflet și a mers nu prost, ci foarte prost. Eu sunt tras de mânecă.
Reporter: Vă bate lumea obrazul?
Nicolae Bădănoiu, primarul orașului Videle: Că ești vinovat, că n-ai făcut. Promisiuni. Pentru că și eu am întrebat de ce nu lucrează. Veneau alegerile și le spuneam ce primeam. Că există un contract, un constructor, niște bani care sunt de la UE. (...) Primarul e incompetent. Pe bune dreptate.
Primarul spune că, din cauză că figura utilități în proiect european, a ratat toate finanțările guvernamentale pentru asfaltări sau utilități. Sunt mici șanse ca actualul constructor să termine până în luna aprilie a anului viitor, data limită, iar riscul de a pierde finanțările e uriaș.
Nicolae Bădănoiu, primarul orașului Videle: Eu sunt cel mai nemulțumit din județul ăsta.
Motivele pentru care România stă prost la absorbția de fonduri europene
Legislația greoaie în domeniul achizițiilor, dezinteresul și neseriozitatea firmelor care se înscriu la licitație și abandonează proiectele în plin șantier sunt alte motive pentru care nu stăm bine la absorbția de fonduri europene.
Exemple de așa da
Există însă și exemple de primari care ne arată că se poate. La Lungești, în Vâlcea, un primar a reușit să construiască cu fonduri europene un complex educațional la standarde europene.
Școala primară, grădinița și școala gimnazială sunt reabilitate cu fonduri nerambursabile.
O altă grădiniță modernă va fi dată în folosință. În constructive e o grădiniță modernă pentru care a accesat peste 2,3 milioane de lei.
Tiberiu Costea, primarul comunei Lungești: Găsim variante pentru grădiniță cu program prelungit și pentru copiii din satele învecinate.
Complexul conține și o sală modernă de sport pentru care a primit o finanțare de 3,3 milioane de lei și, în curând, se va construi și un bazin de înot.
Tiberiu Costea, primarul comunei Lungești: Suntem pe lista de investiții. Așteptăm avizul de la gaze.(...) Nu am mers niciodată la ghici. Nu ar fi corect.
Tot cu fonduri europene a modernizat dispensarul medical al comunei.
În curând, vârstnicii satului vor avea un centru de zi în care să socializeze și să se relaxeze după o investiție de aproape 800.000 de euro.
Tiberiu Costea, primarul comunei Lungești: O să fie dotat cu aparatură medicală pentru sport. Biciclete, aparate fitness, paturi pentru masaj. O să fie desfășurate activități multiple.
Autoritățile din Ploiești, la un pas să devină campioane la neaccesare de fonduri
Finanțările europene ajung peste tot, dar rămân doar unde există interes din partea autorităților și firme serioase să le implementeze.
La Ploiești nici una din cele două condiții nu se verifică. Altfel nu se explică de ce sunt la un pas să devină campioni la neaccesare de fonduri.
100 de milioane de euro a alocat Uniunea Europeană pertu creșterea calității vieții în municipiul Ploiești. Problema e că, din cele 21 de proiecte, 14 sunt în risc de a nu fi implementate. Asta pentru că procentul de execuție e cuprins între 0 și 11%, iar termenul de finalizare e 2023, adică anul viitor.
În lista proiectelor cu risc se află patru loturi de blocuri ce puteau fi eficientizate, dar și licee și grădinițe care ar fi beneficiat de aceeași finanțare.
Tot cu bani europeni s-ar fi putut moderniza două cartiere mărginașe. Grădinițe noi, dar și străzi lărgite au fost cuprinse în programul de mobilitate urbană. Toate sunt în stand by, iar anul viitor ar trebui predate.
Uniunea Europeană a trimis 20 de milioane la Ploiești pentru refacerea depoului de tramvaie. Nu există niciun șantier. Sunt mici șanse ca acest proiect să fie dus la bun sfârșit. Licitația abia a fost lansată.
ADR Sud Muntenia susține că, în majoritatea cazurilor, proiectele s-au scos prea târziu la licitație. Am încercat să obținem un punct de vedere de la primar, care ne-a pasat unui director.
Reporter: Dumneavoastră sunteți domnul primar?
Andrei Volosevici, primarul orașului Ploiești: Da
Reporter: Dar de ce nu vorbiți cu noi?
În drum spre sala de interviu ne intersectăm, din nou, cu primarul.
Andrei Volosevici, primarul orașului Ploiești: Intrăm în ședință.
Reporter: Pe fonduri europene ați avut ședință?
Andrei Volosevici, primarul orașului Ploiești: Nu știu ce vreți să sugerați. Eu v-am spus că veți avea toate informațiile. Prioritatea mea este acum apa caldă pentru Ploiești.
Reporter: Știți că sunteți în risc de a pierde finanțări de zeci de milioane de euro?
Directorul Direcției de Relații Internaționale desemnat de primar ne explică că fiecare proiect cu risc din lista ADR a avut de suportat din cauza neseriozității firmelor înscrise la licitație și respinge varianta avansată de ADR că s-ar fi mișcat ei greu cu licitațiile. Susține însă că va termina într-un an ce n-au reușit alții în șapte.
Instituțiile statului blochează proiectele europene
Un proiect important e lărgirea unei străzi importante la patru benzi și modernizarea unui pod. În acest caz avem ilustrarea perfectă a felului în care instituții ale statului blochează proiecte europene pentru că dau avizele foarte târziu.
Reporter: Nu aveți cum să vă încadrați până în noiembrie 2023.
Daniel Soare, directorul Direcției de Relații Internaționale din Primăria Ploiești: Lărgirea podului durează la limită, până la sfârșitul anului 2023.
Reporter: Dacă nu vă încadrați pierdeți banii.
Optimismul directorului e tăiat de șeful ADR Sud Muntenia care spune că frazarea, adică trecerea proiectului în exercițiu financiar viitor, nu va fi posibilă.
Liviu Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia: Nu am luat în discuție fazoare dacă n-au putut fi finalizate în 3-4 ani.
Pentru cei cu proiecte în derulare mai există o șansă. Să duca proiectele încă un an, dar vor plăti restul execuției din fonduri.
Iar dacă nici atunci nu vor recepționa lucrările, tot ce au atras de la Uniunea Europeană vor da înapoi. Miliarde de euro vor pleca spre Bruxelles fără să se uite înapoi.
România bifează astfel un uriaș eșec în repetatele încercări de a scoate satul românesc și orașele la lumină, iar dovezile de slab management administrativ pe care le primim o dată la șase ani ne arată că poate țara noastră ar trebui să aplice și pentru programe de schimbare radicală a felului în care se face administrație în România.
