Serviciul Român de Informații a știut dinainte când va ataca Rusia în Ucraina

Există teama că Federația Rusă ar putea recurge la arme de distrugere în masă în Ucraina.

Se duce și un război pe frontul cibernetic, unde inclusiv România este atacată de instituții în Rusia care încearcă să ne fure secretele. Intrăm în centrul de cyber-intelligence al SRI, al cărui șef ne spune că serviciul de informații știa dinainte exact în ce zi va începe atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Discutăm apoi și despre dotările Armatei Române, unele moderne, altele precum Mig-ul 21 care s-a prăbușit la Constanța, cu resursă de viață mult depășită.

De săptămâna aceasta, NATO a început să trimită în Ucraina echipamente de protecție, kit-uri de decontaminare și de detecție în caz de atacuri chimice, biologice sau nucleare. În plus, a fost activată apărarea pentru astfel de evenimente, inclusiv în România.

Citește și

„Suntem NATO”, o analiză marca „România, te iubesc!”. Războiul din Ucraina va schimba lumea aşa cum o ştim

Un preot din Sibiu, profesor de religie, a bătut un elev în curtea școlii. Apoi a mințit în declarația dată autorităților

Jens Stoletenberg – secretar general NATO: ”NATO trimite echipamente de protecție nucleară, chimică și biologică în grupurile de luptă existente și cele noi” (n.r. România, Ungaria, Slovacia, Bulgaria)

La noi în țară, pregătirile au început imediat după ce Rusia a atacat și capturat centrala de la Cernobîl. A început producția de urgență a 30 de milioane de pastile de iod, care vor fi distribuite în curând populației. Teama de un accident nuclear a crescut după ce rușii au atacat și o clădire administrativă a centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din lume.

Mircea Geoană – secretar general adjunct NATO: ”Nu vedem riscuri iminente cu privire la utilizarea de către Rusia a acestor echipamente și a acestor tehnici militare complet ilegale. Suntem precauți și am luat decizia să comunicăm public tocmai din dorința de a descuraja eventuale intențîi ale Rusieiâ, tocmai pentru că a mai făcut cam același lucru prin Siria. Și de aceea când vedem retorica rusească, minciuna sfruntată că ar avea americanii laboratoare biologice prin Ucraina, devenim brusc mai preocupați și mai vigilenți.”

Statele Unite au avertizat Rusia că vor răspunde dacă va folosi arme de distrugere în masă. Cum... încă nu știm. Premierul Sloveniei, unul dintre cei 4 lideri europeni care a vizitat Kievul în timpul războiului, explică de ce luarea unei decizii este atât de complicată.

Janez Jansa - premierul Sloveniei: ”În cazul unor asemenea dezastre, contaminarea nu se oprește la granițele unei țări. Trebuie să fim foarte atenți când vorbim de "linii roșii". Să stabilim cum clasificăm o astfel de situație: va fi considerată un atac și asupra țărilor NATO?”

În traducere liberă, va considera NATO că este atacată dacă patogenii sau agenții chimici care ar putea fi folosiți în Ucraina se răspândesc și în Europa? Încă nu avem un răspuns.

Reporter: Dacă Vladimir Putin va lua decizia să depășească această linie roșie, există cineva în Kremlin cu disponibilitatea și posibitatea de a-l opri?

Cristian Diaconescu – fost ministru de Externe: ”Este foarte greu de a da un răspuns, întreabarea dumneavoastră este justificată. Să nu uităm, în jurul președintelui Putin sunt oameni precum Lavrov sau Nariskin, care au lucrat zeci de ani cu președintele Putin. Deci înțelegerea reciprocă bănuiesc că e una foarte bine solidificata în timp. Trebuie să știi multe elemente din acea piramidă bizantină care funcționează în ceea ce privește procesul decizional în Federația Rusă. Nu cred, totuși, că cei din imediata apropiere, dacă ar există decizia președintelui Putin, că cei din imediata apropiare ar executa automat. Mi se pare atât de teribilă o astfel de decizie, încât nu cred că verticala de decizie ar reacționa chiar imediat la o astfel de comandă.”

General (r) Virgil Bălăceanu: ”Întrebuințarea armelor de nimicire în masă ar fi defavorabilă din mai multe puncte de vedere: El vrea Ucraina alături de Moscova. Nu poți să ai Ucraina alături de Moscova când tu, pe teritoriul Ucrainei, care vrei să fie parte Federația Rusă, Belarus, Ucraina, ai folosit arme de nimicire în masă! Luptele se dau în mediu urban. Folosirea armelor de nimicirea afectează și civilii. Te apropii foarte mult de acuzații, extrem de consistente de genocid. Întrebuințarea armelor poate să aibă consecințe asupra ta. Ai întrebuințat arma biologică, este exclus să poți îți aduci arma biologică înapoi la tine acasă.”

Un alt război, de această dată hibrid, dus departe de ochii lumi, este deja în desfășurare atât în Ucraina cât și în țările NATO: Războiul Cibernetic. Inclusiv România este atacată.

General Anton Rog – șeful Centrului Național Cyber intelligence SRI: ”În perioada de începere a conflictului din Ucraina și pe perioada desfășurării lui am descoperit că încă un actor ciberntic statal din agresorul zonei estice și a Ucrainei încearcă să își facă făcută prezența în ministere din Guvernul României. Mă refer la Rusia”.

Suntem în centrul național Cyber intelligence al SRI. De aici, zeci de informaticieni au misiunea să protejeze 61 de ministere, dar și companii cum ar fi Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Transelectrica. Infrastructura critică a României.

General Anton Rog – șeful Centrului Național Cyberint SRI: ”Ce se întâmplă, spre exemplu, dacă se oprește energia electrică 3 zile în București? Benzinăriile nu mai pot funcționa, se blochează fluxrile de aprovizionare, într-o zi și jumătate ar scădea peste tot temperaturile în casă .”

Așa arată sistemul Țițeica botezat după celebrul matematician român. Un sistem informatic dezvoltat de SRI care folosește inclusiv inteligență artificială pentru a ne proteja de astfel de amenințări.

General Anton Rog – șeful Centrului Național Cyber intelligence SRI: ”Pe zona de spionaj cibernetic, România este și a fost atacată constant. Cel puțin, Serviciul Român de Informații a știut ziua în care începe conflictul, pe baza propriilor evaluări și pe baza datelor primite de la parteneri, sigur n-a știut ora și minutul. Ce am făcut, cu mai mult timp înainte am început să lucrăm în registru de permanență 24/7, am crescut nivelul de alertă și de monitorizare.”

În 2015, în timpul anexarii Crimeei, Rusia a atacat cibernetic rețeaua electrică a Ucrainei și un sfert de milion de gospodării au rămas timp de câteva ore fără electricitate. Atacuri similare au avut loc și anul acesta.

La nord vest de România, în Ungaria, publicația Direkt 36 a descoperit că hackerii ruși din GRU și FSB au penetrat complet sistemul informatic prin care diplomații maghiari trimit informații secrete. Rusia a aflat, astfel, toate mișcările guvernului maghiar. Și noi suntem vizați de astfel de atacuri.

General Anton Rog – șeful Centrului Național Cyberint SRI: ”În ceea ce privește operațiunile de spionaj cibernetic, am avut și avem astfel de încercări și poate unele și reușite, că nu putem să spunem aici că le detectăm și chiar pe toate, îndreptate împotriva unor ministere importante din guvernul României nu aș vrea să le menționez.”

Bogdan Botezatu este director de cercetare în amenințări informatice la una dintre cele mai mari companii de Securitate IT din lume, proiect pornit din România.

Bogdan Botezatu, director de cercetare Bitdefender: ”Mare parte din atacurile acestea avansate, atacuri sponsorizate de diverse state sunt foarte tăcute, ele își fac treaba pe o perioadă de luni de zile sau ani, apoi sunt detectate. În 2017 am avut o infecție globală care a pornit din Ucraina, a încercat să saboteze servicii de transport, aeroport, infrastructure critice ale statului, apoi s-a transmis de la o țară la alta până am avut o invazie globală. O amenințare pornită de undeva din Ucraina a ajuns până în Groenlanda și Statele Unite.”

General Anton Rog – centrul Cyberint SRI: ”Costurile pentru un astfel de atac se ridică de la câteva sute de mii de euro, până la câteva sute milioane de euro. Sunt costuri pe care nu le poate susține decât un stat. ”

Folosesc servere din alte țări pentru a-și ascunde locația și identitatea, ceea ce complică și mai mult lucrurile.

Întreaga Europă, inclusiv România, au intrat ca urmare a războiului din Ucraina, într-un amplu proces de înarmare, atât pe frontul cibernetic cât și pe cel clasic...militar, unde noi avem mult de recuperat.

General (r) Virgil Bălăceanu: ”Avem nevoie de o industrie de apărare, pentru că în situații de criză e greu să te aprovizionezi chiar de la parteneri puternici, cum ar fi Statele Unite.”

Companiile de armament deținute de statul român fie s-au închis, fie au rămas mult în urmă din punct de vedere tehnologic.

Pentru forțele aeriene, România a cumpărat 17 avioane F16 la mâna a doua din Portugalia și suntem în negocieri pentru alte 32 din Norvegia. Vrem și avioane de ultima generație , F35, dar nu vor veni mai devreme de 2030. Până atunci, folosim în continuare MIG-uri.

Comandor Silviu Marincas - Forțele Aeriene Române: ”Avem mai multe misuni. Prima și cea mai importantă este aceea de poliție aeriană care este o misiune zilnică pe care o executăm în România sau aeronave din România. Asta presupune că în fiecare zi sunt două avioane cu doi piloți care execută această mișune de poliție aeriană. Gata să răspundă în 15 minute la solicitările centrului de aviație combinat de la Torrejon, cei care ne coordonează pe noi și ne alertează pe noi.”

Alături de MIG-urile românești de pe Kogălniceanu zboară zilnic și avioane Eurofighter, comandate de piloți italieni sau avioane F16 ale forțelor aeriene germane și forțelor aeriene ale Statelor Unite. În Lituania, în schimb, forțele aeriene americane au adus avioane de ultima generație F35.

Comandor Silviu Marincas - Forțele Aeriene Române : ”Pentru aeronave comerciale, care au o problemă, cum au fost cele din zilele trecute, avionul turc care a trebuit să fie însoțit în afara spațiului românesc, noi suntem cei alertați, partea română este alertată, pentru că este considerată o problemă națională. Pentru cele militare, este în funcție de numărul acestor amenințări, vitezele, cât de tare se apropie, e o decizie tactică. Câteodată poate să se întâmple să ne decoleze pe toți.”

Pe aceste puține avioane rămase în uz, de origine sovietică, în serviciu de 40-50 de ani, modernizate între 1997 și 2002, România se va baza încă cel puțin doi-trei ani și de acum încolo. Din 1994 și până acum, acest tip de aparat a fost implicat în 20 de accidente aviatice. Cel mai recent a fost pe 2 martie, când un MIG și elicopeterul trimis în căutarea lui s-au prăbușit unul după altul. 8 oameni au murit.

La Kogălniceanu, americanii asigură prin rotație o prezența permanentă a elicopterelor Black Hawk, dar și de atac, Apache.

Marina are și ea nevoie de investiții masive. De 4 ani încercăm să cumpărăm 4 corvete și să modernizăm 2 fregate. Pentru contractul uriaș s-au luptat olandezii de la Damen cu francezii de la Naval Group. Iar contestațiile au întârziat achiziția.

În ultimii ani, România a cumpărat sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Iar anul trecut au ajuns și sistemele HIMARS, capabile să lovească ținte la 300 de kilometri distanță. Guvernul vrea să modifice și legile securității, ca să introducă stagiul militar voluntar pe modelul din Polonia.

Mircea Geoană – secretar general adjunct NATO: ”Într-un fel, președintele Putin a obținut opusul aproape perfect al tuturor intențiilor sale. A vrut o Ucraina subjugată, are o Ucraina care este mai determinată să-și apere independența decât oricând, a vrut mai puțin NATOpe flancul estic, are acum NATO pe flancul estic, a vrut un Occident divizat, are un Occident mai unit decât oricând. A vrut o Rusie care să se intaorca la nivel de statut de superputere.. lasă în spate o Rusie slăbită, izolată, sleită…de incrediente de mare putere…ai nevoie de reputație… brandul face parte din reputație”.

Reporter: Care este brandul președintelui Putin în momentul de față?
Mircea Geoană: Este toxic.

Săptămâna viitoare, Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului român. Negocierile de pace cu Rusia bat pasul pe loc. Între timp, Rusia caută susținere în China. Iar o lume întreagă așteaptă să afle cât de mult ne va schimba acest conflict viețile tuturor.

Articol recomandat de sport.ro

Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă