„Suntem NATO”, o analiză marca „România, te iubesc!”. Războiul din Ucraina va schimba lumea aşa cum o ştim
”Suntem NATO”, partea I. Războiul din Ucraina va schimba lumea aşa cum o ştim. Europa, inclusiv România, a început de luna aceasta un amplu proces de înarmare.
Pentru prima dată în istorie, NATO şi-a activat forţa de reacţie rapidă, iar 48 de ore mai târziu în România au ajuns militari din Franţa şi Belgia. Și vor continua să vină.
Vom avea, în premieră, o prezenţa permanentă a NATO pe teritoriul ţării noastre. Mai multe tancuri, avioane de vânătoare şi tehnica de luptă modernă. Echipele „România, te iubesc!” au intrat în culisele summit-ului extraordinar de la Bruxelles, dar şi în baza de la Mihail Kogălniceanu, unde se află în acest moment soldaţi din 7 armate.
Am intrat în a doua lună de război la graniţele României. Armata Rusă pare că s-a împotmolit şi a suferit pierderi mult peste așteptări. Ucrainienii susţin că au eliminat peste 17.000 de soldaţi ruşi, aproape 600 de tancuri şi peste 260 de avioane şi elicopetere ale inamicilor. Ruşii spun că pierderile sunt semnificativ mai mici. Comunitatea occidentală acuză Rusia de crime de război, iar oraşe precum Mariupol sunt distruse casă cu casă, bloc cu bloc.
Pentru prima dată în istorie NATO a dislocat forţa sa de reacţie rapidă şi a trimis militari, tancuri, avioane şi vapoare pe graniţa estică, inclusiv în România. Războiul se anunţă a fi de durată, aşa că prezenţa militară va creşte.
Klaus Iohannis, Preşedintele României: „Trebuie să fim conştienţi de unde vine agresiunea, agresorul este Rusia, trebuie să construim o aprare foarte serioasă şi solidă pe flancul estic. România nu este în pericol, romanii sunt în siguranţă, prin forţele noastre armate şi prin NATO.”
Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO: „Este o schimbare importantă pe care vreau Romanii să o înţeleagă într-o cheie corectă. nu trebuie să fie nervoşi dacă văd mai mult NATO în România, trebuie să fie bucuroşi că văd mai mult NATO în România, pentru că e cea mai puternică descurajare pe care cineva poate să o ofere.”
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe: „Acest război se va termina la un moment dat , după care va urma un război rece. mulţi spun vacanţa de 30 de ani s-a terminat. În acest război rece România tot în linia întâi va rămâne. Ne-am obişnuit să facem politica în timp de pace, va trebui să facem politica în timp de război chiar nedeclarat.”
NATO, şi mai ales Statele Unite, se tem că Vladimir Putin va recurge la arme chimice, biologice sau chiar nucleare, după ce preşedintele rus a ordonat, încă de la începutul războiului, punerea în alertă a forţelor nucleare.
În această stare de tensiune fără precedent NATO a convocat un summit extraordinar.
Jens Stoltenberg, secretar general NATO: „Pentru a răspunde celei mai mari amenințări de securitate a acestei generații: războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei.”
Pentru 24 de ore Bruxelles se transformă într-o fortăreaţă. Străzile sunt blocate, mii de poliţişti şi militari au asigura paza iar clădirile sunt survolate continuu de elicoptere.
Sute de milioane de oameni din toate colţurile lumii aşteaptă să afle ce măsuri vor lua liderii celor mai puternice armate din occident.
Jens Stoltenberg, secretar general NATO: „Am aprobat formarea a 4 noi grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Avem 40.000 de soldați sub comandă NATO poziționați pe flancul estic. Inclusiv 5 gruprui de portavioane poziţionate din Marea Nordului până în Marea Mediterană.”
Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO: „Liderii noştri ieri, în această sală, preşedintele Biden cu secretarul general, cu noi toţi au decis să însărcineze liderii militari să vină cu planuri şi opţiuni ca la Madrid să luăm decizii să trecem de la prezenţa avansată la apărare avansată. Înseamnă prezenţa militară mai numeroasă, înseamnă apărare aeriană, apărare navală, apărare cibernetică, prepozitionare de echipamente, mult mai numeroase şi permanent în România. Este cea mai importantă transformare de strategie militară a nato din ultimii 60 de ani . Pentru că acum vom avea şi în Est, ceea ce Nato a avut 50 de ani în vestul Europei.”
În fata sediului Nato a fost amplasată, simbolic, o bucată din zidul Berlinului. Acesta a căzut în 1989. Un moment istoric. A încetat divizarea Europei şi au urmat 30 de ani de pace. Acum avem din nou un conflict activ pe teritoriul continentului European şi din nou oamenii discută despre o nouă cortina de fier care s-ar putea aşterne în Europa. Diferenţa este că România şi alte republici fost sovietice sunt acum de cealaltă parte a zidului şi sunt aparate de NATO.
După căderea zidului Berlinului NATO s-a extins spre est. Iar după dizolvarea Uniunii Sovietice, ţările care au ieşit de sub Tratatul de la Varşovia au intrat treptat în alianţă Nord Atlantica şi au scăpat de influenţa Federaţiei Ruse. Au ales calea democraţiei şi a prosperităţii. Tocmai aceste ţări se simt acum cele mai ameninţate de Rusia.
Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei: „Eu reprezint Lituania, o țară prinsă între Kaliningradul puternic militarizat și Belarus.”
Iată perspectiva Lituaniei, o ţară care se învecinează la Sud cu Rusia şi la Est cu Belarus. Între cele două state ostile este un coridor de 100 de kilometri , dificil de aparat, care este singura legătură pe cale terestră a ţărilor baltice cu NATO.
Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei: „Din păcate Ucraina este doar prima fază a războiului lui Putin. Acum este amenințată Ucraina, însă nimeni nu poate exclude posibilitatea ca Putin să nu se oprească la granițele noastre. De aceea cerem ca lumea să fie mai atentă. Nu vorbesc numai de Lituania ci și despre Polonia şi celelate țări Baltice.”
Pe cealaltă partea a flancului estic, în Marea Neagră, războiul din Ucraina a luat o turnură periculoasă care implică şi apele României.
De două săptămâni, mine produse în Ucraina plutesc în derivă spre România şi Turcia. Una a fost găsită în strâmtoarea Bosfor. Alta a fost descoperită, de un pescador, la 39 de mile de portul Midia. Armata Rusă susţine că 420 de mine amplasate de ucrainieni de-a lungul coastei lor s-au desprins din lanţuri şi au început să se deplaseze. Ucrainienii spune că e vorba de o diversiune şi că minele au fost de fapt confiscate de ruşi în 2014 în Crimeea, iar acum au început să le elibereze în larg.
În urmă cu câteva zile echipajul Viceamiraulului Bălescu a fost cel care a detonat mina găsită în apropierea portului Midia.
Danut Cotaru, maistru EOD: „Un coleg de al nostru a intrat la scufundate ne-am uitat pe sub ea, am identificat-o şi am distrus-o.”
Au fost stabilite culoare speciale de navigaţie spre şi dinspre porturile romaneşti pe care comandanţii navelor comerciale sunt obligaţi să le respecte cu stricteţe. Au o lăţime de maximum 4 kilometri pentru a limita riscul unei coliziuni cu minele aflate în derivă
Misiunile de recunoaştere se execută şi din aer, cu elicoptere Puma Naval.
Marina militară românească are în supraveghere o suprafaţă imensă, sunt aproximativ 30.000 de kilometri pătraţi de ape teritoriale româneşti. Elictopterele Puma Naval sunt ochii fregatelor militare ale forţelor navale româneşti, cu ajutorul lor se fac misiuni de cercetare.
În misiunile de căutare sunt tot timpul 2 observatori cu ochii pe mare, caută eventuale mine sau alte obiecte suspecte.
La 1000 de kilometri mai la Sud, în Mediterană, francezii au repoziţionat luna trecută, mai aproape de România, portavionul nuclear Charles de Gaulles. Avioanele de supraveghere cât şi cele de vânătoare zboară zilnic deasupra României şi Bulgariei.
Încă nu ştim cum va decurge războiul. Dacă armata rusă va reuşi să ocupe porturile ucrainiene dinspre România, într-un astfel de scenariu n-ar fi exclus să ne învecinăm maritim cu federaţia Rusă şi automat cu Marina Rusă. NATO promit că va trimite nave care să securizeze coridoarele comerciale.
Mircea Geoana, secretar general adjunct NATO: După acest război pe care Putin l-a început împotriva unui stat independent, NATO va veghia ca şi libertatea de navigaţie maritimă civilă pentru bunuri şi exporturi va fi restabilită. Acum jumătate din Marea Neagră e blocată. Sigur. Prezenţa NATO va asigura şi un coridor de liberă navigaţie pentru a putea inclusiv portul Constantă Galaţi Brăila vor creşte în semnificaţie.”
Federaţia Rusă are un interes în momentul de faţă să ajungă până la gurile Dunării? Să ne învecinăm cu Rusia la sfârşitul războiului?
Vasile Dîncu, Ministrul Apărării Naţionale: „Există o tendinţă şi o strategie a Rusiei de a bloca oarecum malul nordic al marii negre. Nu ştim însă dacă Rusia vrea să se permanentizeze în această zonă ca să avem granita directă. Oricum în acest moment, prin faptul că au ocupat Insula Şerpilor sunt la 22 de mile de România. Deci este o ameninţare directă la securitatea naţională a României.”
