Românii din Marea Britanie, afectați de Brexit: „Nu mai e de muncă”


Ultimul update: Duminica 24 Noiembrie 2019 19:47
Data publicarii: Duminica 24 Noiembrie 2019 19:47
Categorie: Romania, te iubesc!

PARTEA I. Mergem astăzi în Marea Britanie, prima și singura țară care a decis să părăsească Uniunea Europeană. Au trecut trei ani de atunci și politicienii lor încă n-au căzut de acord asupra Brexit-ului, așa că fac alegeri anticipate.

În funcție de cine câștigă, Brexitul va continua sau ar putea fi anulat. Între timp, românii au devenit una dintre cele mai numeroase comunități de străini din regat, spre 600.000, potrivit ambasadei. Astăzi, vedem cum sunt afectați "ai noștri" de ieșirea Regatului din Uniunea Europeană și analizăm și cum a fost folosit subiectul imigranților est-europeni, inclusiv români, în timpul campaniei pentru Brexit.

Marea Britanie se află în mijlocul celei mai importante schimbări sociale, economice și politice a acestui secol.

Într-un fel, Brexitul este ca metroul londonez, zgomotos, te zgâlțâie bine și oprește în multe stații până ajunge la destinație.

Britanicii au obținut recent, practic, o amânare la amânare și nu mai trebuie să iasă din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, noul termen fiind cel târziu în ianuarie 2020.

Este prima și singura țară membră UE care a invocat articolul 50 al tratatului European, cel care prevede ieșirea din Uniune.

Pe 23 iunie 2016, poporul britanic a decis, prin vot, să-și închidă ușile și să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul a fost strâns, 52 la 48 la sută. Doar că legăturile dintre britanici și uniune sunt atât de bine sudate și se întind pe atât de multe niveluri, încât ruptura n-a fost atât de ușor de realizat pe cât lăsau policienii să se înțeleagă. De mai bine de 3 ani, clasa politică britanică se chinuie să cadă de acord asupra termenilor unui divorț amiabil de UE. Până acum fără niciun rezultat.

Brexitul nu este doar despre dorința britanicilor de a face sau nu parte din Uniunea Europeană. Este manifestarea unor probleme mult mai profunde care au ieșit la suprafață sub o formă sau alta și în alte societăți vestice.

Barbu Mateesscu, sociolog: „Reprezintă o opțiune, o contrareacție la niște schimbări care au loc peste tot în Europa. În Marea Britanie s-a ajuns ca apropo de aceste schimbări, să aibă loc un referendum.Cred că foarte puțin are de-a face în mintea votanților cu apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, care este un subiect foarte complex și de aceea a fost și simplificat foarte mult de campaniile pro și anti. Mai degrabă a fost vorba de o supapă, au fost niște lucruri care s-au întâmplat de-a lungul a mai mult timp în societatea britanică. Vorbim despre ascensiunea unor politicieni care fac vorbire practic despre o trădare. Cred că nu am fi vorbit foarte mult despre acest populism cu nuanțe naționaliste dacă nu ar fi existat criza economică din 2007, care a zdruncinat ceva foarte important în societățile dezvoltate, și anume încrederea în viitor. În special, încrederea clasei de mijloc, a oamenilor care aveau un trai apropiat de clasa de mijloc. Oamenii cu averi foarte mari au suferit pierderi, dar s-au ajustat. Ceilalți au simțit că societatea în care ei au crezut foarte mult, în America e chiar formula: visul american, societatea care le va asigura prosperitate și în viitor, nu mai este capabilă să facă lucrul asta. Și atunci a apărut această nemulțumire.”

Daniel David, profesor Babeș-Bolyai: „Mie mi se pare un eșec al proiectului european. Este un eșec care are niște cauze oarecum de înțeles și anume, spațiul anglo-saxon în general are două valori fundamentale: spațiul vestic în general , dar în zona anglo-saxonă aceste valori sunt foarte puternice, și anume individul autonom și, doi, descentralizarea puterii. Ei mereu au fost ghidați, din punct de vedere psihocultural de aceste două valori fundamentale. Și spațiul vestic, spațiul continental s-a construit pe aceste două valori fundamentale. Numai că treptat, Uniunea Europeană a început să gândească în altă paradigmă valorică. Și anume: de la descentralizarea puterii, treptat, încearcă să concentreze puterea. Nu spun dacă este justificat sau nu, ci asta se întâmplă, prin instituțiile pe care le creează, iar ideea individului autonom este oarecum lăsată pe locul doi, încep să conteze tot felul de alte legături, alte relații între indivizi.”

David Cameron este cel care a inițiat referendumul. Era ferm convins că poporul său va alege rămânerea în UE. A anticipat greșit și și-a dat demisia.

A ieșit din scenă fredonând un cântecel.

În mandatul său au fost ridicate restricțiile de pe piața muncii pentru români și bulgari. Inevitabil, românii au ajuns subiect de presă.

O parte din clasa muncitare britanică s-a simțit exclusă de pe piața forței de muncă de valul de muncitori ieftini și dornici de afirmare din Europa de Est. Iar Nigel Farrage, un politician a cărui ascensiune se datorează discursului antieuropean ,a transformat imigranții, inclusiv românii, în subiect de campanie.

După David Cameron, la conducerea Marii Britanii a urmat Theresa May. A doua femeie premier, după Margaret Thatcher, susținea inițial pentru rămânerea țării sale în UE, doar că a ajuns la conducerea unui guvern mandatat să ducă Brexitul la bun sfârșit, așa că au început negocierile cu liderii europeni.

Ieșirea programată inițial pentru martie 2019 s-a amânat.

A obținut până la urmă un acord, însă nu și votul parlamentului britanic. Și-a dat demisia în lacrimi.

În timpul mandatului Theresei May, românii au devenit una dintre cele mai numeroase comunități de străini din Marea Britanie, depășind jumătate de milion.

Anul acesta, în reședința din 10 Downing Street, s-a mutat Boris Johnson, fost primar al Londrei, fost ministru de Externe și figura proeminentă a taberei PRO Brexit în timpul referendumului.

Barbu Mateescu, sociolog: „Populismul eu îl definesc ca a găsi o explicație simplă, nu neapărat adevărată, dar foarte ușor de memorat, pentru o realitate complexă.”

Boris Johnson: „Dacă votați să ieșim din UE, putem să redirecționăm 350 de milioane de lire pe săptămână și să folosim banii în sistemul de sănătate.”

Barbu Mateescu, sociolog: „Ăsta era un lucru care a avut un impact foarte mare la oamenii în mare nevoie de servicii medicale și care au spus că performanța ar putea fi îmbunătățită dacă n-am mai fi membri în UE.”

Daniel David, profesor Universitatea Babeș-Bolyai: „Prin astfel de strategii, ce-au făcut, i-au mobilizat la vot pe cei care aveau profilul ăla mai tradițional și astfel au reușit să obțină votul alegătorilor mai tradiționali.”

Boris Johnson a negociat o nouă înțelegere, dar nici el n-a obținut votul Parlamentului, așa că Brexitul s-a amânat din nou.

Urmează alegeri. În funcție de câștigător, britanicii vor ieși din UE sau ar putea să schimbe cu totul direcția și să anuleze Brexitul. Vom afla după 12 decembrie dacă britanicii vor accepta de acum încolo mai mulți sau mai puțini imigranți, inclusiv din România.

în ceea ce privește societatea britanică, este în continuare divizată. Noi suntem în fața Parlamentului și poți să vezi perfect acest lucru. În dreapta mea, un grup de susținători ai ideii ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, vizavi de ei, pe partea stângă, un grup de protestatari care își dorește ca Marea Britanie să plece cât se poate de repede din Uniunea Europeană să se întâmple odată Brexitul.

Numărul românilor și bulgarilor din Marea Britanie a crescut de 15 ori de la intrarea celor două țări în Uniunea Europeană.

E suficient să dai o tură în jurul Parlamentului ca să-ți faci o idee despre cât de prezenți sunt românii în societatea britanică.

Daniela și Elena sunt responsabile cu curățenia. Elena în Big Ben, una dintre principalele atracții ale Londrei, Daniel în stația de metrou Westminster, una dintre cele mai aglomerate. Se tem de ce va aduce Brexit-ul.

Bărbat: „Clar că o să ne afecteze, foarte clar că o să ne afecteze. În primul rând pentru job-uri, în al doilea rând cu scumpiri cu mâncarea, vegetale aduse din Europa. Dar lumea e foarte agitată, majoritatea nu mai vreau Brexit, majoritatea englezilor. Am cumpărat o casă pe mortgage, undeva în West London, dar suntem foarte speriați cu Brexitul, că nu știm ce va fi cu casa cu banii, dacă mai avem sau nu job. Suntem disperați pentru job-uri, nu o să mai fie contracte cum era pe vremuri. Când am venit eu în Londra găseai pe stradă, acum foarte greu. Eu am 10 lire, 50 ca și cleaner, băieții care lucrează în construcții au salariu mai mare. Soțul meu lucrează în construcții, 19 lire, cam așa ceva.”

Câțiva pași mai încolo, la colțul podului Westminster dăm de alți conaționali.

Românii au pus stăpânire pe business-ul cu ricșe din centrul Londrei.

În așteptarea următorului client stau pe telefoane cu rudele și prietenii din țară.

Paul Angelescu: „Brexitul, ce părere aveți despre el?”

Bărbat: „Păi să-l pună la pubelă, cum s-or pronunțat. Merem la pușcărie, în țară, nu merem. Mă afectează că uite, nu mai e de muncă.”

Paul Angelescu: „Cum nu mai e, nu la fel de mult?”

Bărbat: „Păi normal, dacă nu mai e străini, noi ce facem? Este zi de faci 80-90 sută, e zi de nu faci nimic.”

Câțiva dintre ei spun că munceau din construcții, dar s-au reprofilat pentru că nu mai găseau de lucru. În urmă cu 6 luni, pe Dorel l-ai fi găsit pe șantier.

Paul Angelescu: „La negru, sau…?”

Bărbat: „La negru.”

Paul Angelescu: „Și e greu să vă găsiți?”

Bărbat: „Acum îi greu.”

Paul Angelescu: „De ce?”

Bărbat: „Păi nu prea se mai muncește. Cu Brexitul asta, știți cum e, trebuie acte. Deși ei ar profita, că e mâna de lucru mai ieftină.”

Paul Angelescu: „Cât vă dădeau?”

Bărbat: „Ultima oară 70.”

Paul Angelescu: „Cei care muncesc la negru vor putea să rămână în Marea Britanie după Brexit?”

Valentin Munteanu, consul: „Evident că nu, pentru că nu vor putea face dovada faptului că au lucrat și au locuit în Marea Britanie.”

La celălalt colț al străzii, doi artiști stradali stau neclintiți. Turiștii își fac poze cu ei și le mai lasă niște bănuți.

Ciprian Răuță și soția sa se ocupă cu asta de mai bine de 15 ani, mai întâi în Italia, iar apoi la Londra. Doamna nu înțelege și nu vorbește engleză.

Spune că sunt înregistrați la primărie ca artiști stradali și ne arată conversația cu contabilul, dovadă că își achită taxele.

Stau într-o casă în chirie și au un băiat care se duce la școală în Londra.

Ciprian: „Sincer să vă spun, eu vreau să plecăm în America cu toată familia.”

Paul Angelescu: „De ce vreți?”

Ciprian: „M-am săturat de Anglia. E rece, e gri, oamenii sunt foarte depresivi. Imediat când s-a votat, imediat eram în Picadilly, au venit la mine, mi-au aruncat hârtie de 20 de euro d-aia tipărită și mi-au spus: „Ieșiți afară că sunteți europeni.”

Paul Angelescu: „Cine a făcut asta?”

Ciprian: „Englezii. Am suferit foarte mult din cauza rasismului.”

Spune că luna trecută a fost bătut de un cerșetor englez.

Ciprian: „Pentru că eu voiam să muncesc. I-am spus: „Eu plătesc taxe, trebuie să mă lași”. În spate un altul, m-a atacat pe la spate: „Te omor, go fucking în your country” și alea alea. Mi-au aruncat atacuri rasiale și alea alea. Sunt un pic cam răi cu românii.”

Paul Angelescu: „De ce sunt răi?”

Ciprian: „Păi majoritatea oamenilor care fac alba-neagra pe pod, hoți și multe altele.”

De nicăieri apare acest bărbat care îl amenință în română.

Bărbat: „Ai grijă ce vorbești!”

Ciprian: „Ce să vorbesc, Gogule, vorbesc adevărul, ce să vorbesc. Practic suntem amenințați și de români.”

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Tags: rti, brexit, romani,

Europenii lasă avionul și se întorc la tren. De ce reînvie transportul feroviar de noapte
Vacanțe de Crăciun în România, cu 1.000 de euro de persoană. Zonele cele mai populare
Când va fi gata primul drum expres din România. Costă aproape un miliard de euro