Omul lui Dumnezeu, partea III. Sfatul parintelui Justinian: "Dumnezeu iti vrea binele, dar trebuie sa vrei si tu"

23-12-2012 17:19


"Lasati timpului timp si faceti-va datoria acolo unde sunteti! Dumnezeu iti vrea binele dar trebuie sa vrei si tu". Sunt mesaje transmise de Inaltul Justinian. In casa lui oamenii, printre care si politicienii, vin sa primeasca indrumare.

Emisiunea poate fi urmarita integral pe voyo.ro

Comoara ascunsa si bine pazita a manastirii Rohia. Aici s-au adunat pana acum peste 40 de mii volume de carte. Este una dintre cele mai mari si importante biblioteci din Transilvania. Mare parte din caietele episcopului se pastreaza cu sfintenie in rafturile de aici, sub cheie si poate intr-o buna zi vor lua calea tiparului.

"Sunt cartile asezate in general pe domenii...reviste teologice. De exemplu, aici si in dulapul de jos sunt 170 de caiete manuscrise. Toate manuscrisele, jurnalul arhiepiscopului Justinain din 1944 pana astazi. In fiecare zi ce a scris, cu cine a gandit. ', declara parintele Macarie, staretul Manastirii Rohia.

Cartile si linistea din acest colt de Rai au fost motivele pentru care, la sfarsitul anilor '70, scriitorul si publicistul Nicolae Steinhardt, cel care a regandit notiunea de fericire, alege sa se retraga la Rohia. Aici, ani de zile Justinian a fost staret si aici vrea sa fie adus atunci cand o sa plece catre Dumnezeu.

"Ce regrete am? La intrebare raspund cu o intrebare. Spune si mie ce regrete sa am? De trait, am trait 92 de ani. Mai pot eu spune, asa cum spune omul care e slab in credinta, e batran si neputincios si spune mai vreau sa traiesc?"

"Se plimba un profesor cu copilul prin parc intr-o toamna si au inceput sa cada frunzele din copaci. Si tata intreaba pe copil: dragul tati, oare de ce cade frunza, a intrebat profesorul pe copil. Si copilul a raspuns: pentru ca i-a venit vremea. Este? Si sunt atatia batrani care nu numai ca le-a venit vremea ca sa se prezinte in fata judecatii, ci inca mai vor sa traiasca si doctorii se trudesc ca sa poata vindeca ca vede ca doreste sa mai traiasca. O dorinta legitima dar nejustificata. Eu as putea ca sa regret ca as mai vrea de trait? Ce parere sa am? Arata alt regret? Sunt chior? Nu. Am urechi? Sunt surd? Nu. Aud. Mai slab acum, n-am putere."

"Am trait de cand m-am nascut viata plenar. De aceea n-am imbatranit. Timpul nu si-a putut spune cuvantul asupra mea pentru ca noi trebuie sa lasam timpului timp. Le-o spun la toata lumea si la policieni si in trecut si in prezent si in viitor: lasati timpului timp. Lasati timpului timp. Ca ce nu se poate rezolva azi sigur se va rezolva maine sau poate peste un an. Dar lasati timpului sa isi spuna cuvantul".

"Eu am lasat timpului sa isi spuna cuvantul, nu m-am grabit. Copilaria am trait-o ca orice copil zburdanlnic, in casa parintilor mei unde era perfecta liniste. Mama si tata nu erau certati niciodata. Dupa ce am plecat din casa parinteasca am continuat viata din copilarie. In sfintenie, in puritate, in nevinovatatie, adica viata normala. Si atunci nu te imbatranesti. Au imbatranit oasele, dar creierul n-a imbatranit pentru ca am tinut echilibru. Post, rugaciune, cumpatare, cumpatare, cumpatare in toate. Asta este secretul.', marturiseste Inaltul Justinian.

In primavara, cand ne-am intalnit, am vorbit si depre politica.

"A venit unul care m-a vizitat ca vrea sa ajunga prim-ministru. Si am stat de vorba cu el asa cum stau de vorba cu dumneata, mai aspru, mai sever. In incheiere, cand sa plece, zice: "as vrea sa imi spui un cuvant care sa imi ramana". Zic: "foarte simplu, de acord". Domnule, care era politician, uite care e cuvantul pe care voiam sa ti-l spun, asa cum mi l-ai cerut la inceput: "fiecare sa ne facem fatoria unde suntem, dobitocule, domnule, sa ne facem datoria. Cand ne-am face noi datoria de la presedinte pana la maturatorul de pe strada cum ar fi lumea? Rai pe pamant? Nu? Daca ne-am face datoria fiecare", ne-a spus atunci.

Acum, l-am intrebat din nou despre politcieni si vremurile pe care le traim.

" Iustinian: - Conducerea o are poporul. Orice popor, e o vorba, ii da Dumnezeu conducatorii pe care ii merita. Ai auzit? Asta e proverbul.

Alex Dima: Deci pe astia ii meritam?

I: Nu intotdeauna.

A.D: Atunci ne mai si pedepseste?

I: Dumnezeu nu ne pedepseste, ci ne lasa sa ne facem de cap. Omul este o faptura care are in spatele lui pe dracu, pe diavol, care il indeamana intodeauna sa fie nemultumit, sa fie razvratit, sa urasca in loc sa iubeasca. Gandeste-te dumneata, daca noi omenirea toata si toata tara asta romaneasca am izbavi intr-o perfecta traire crestina cu dragoste fata de toti, daca noi ne-am bucura de darurile de la Dumnezeu, ar fi atunci motiv sa plangem?

Nu poti sa realizezi ceva pozitiv daca nu ai incredere, daca nu ai rabdare, daca n-ai incredere in Dumnezeu si in propriile tale calitati pe care ti le-a dat Dumnezeu. Pai, daca tu stai la crasma si astepti ca sa vina armata sa te scoata din zapada? Si atunci cum poti tu sa fii linistit? Sa crezi tu ca esti si zici daca o vrea Dumnezeu? Dumnezeu vrea. Numai bine vrea. Dar sa vrei si tu".

Patru ceasuri l-am ascultat si ispitit cu intrebari. Un om alaturi de care timpul pare ca nu mai are valoare, curge altfel, nu mai conteaza.

Acum 35 de ani, realizatorii documentarului despre ortodoxia romaneasca plecau bulversati de ce au intalnit aici, in Maramures. Eu am plecat impacat. Mai sunt multe intrebari nelamurite, dar sa lasam timpului timp, asa cum spune Inaltul. Am gasit aici un parinte, care stie ce sa-ti spuna si sa iti dea ce-ti trebuie atunci cand ai nevoie.

Si in Ajunul Pastelui si acum, in Ajunul Craciunul, am stat la masa cu omul despre care multi spun ca este sfant.

Acesta ii e obiceiul. Sa te faca sa te simti ca acasa, in casa lui. Sa iti hraneasca sufletul, sa te lamureasca iar la urma iti da hrana pentru trup. Te invata sa stai in viata in echilibru, te indeamna sa crezi si sa cercetezi, sa ai dreapta socotinta, adica sa ai intelepciunea de a alege din toate ce iti este de folos.

VIDEO PROTVPLUS.RO