Romania pierde 3 milioane de euro! Vezi care este MOTIVUL:
Seceta din ultima vreme a făcut ca nivelul Dunării pe teritoriul României să scadă schiar şi sub 2 metri, iar vasele de croazieră cu turişti străini nu mai pot circula până în Deltă,
turoperatorii estimând că România va pierde astfel peste 3 milioane de euro dacă autorităţile nu draghează fluviul.
"Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri.
Cei de la ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Românii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut", a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în România.
Mărginean estimează că în cel mult o săptămână, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă.
El mai spune că soluţiile găsite în anul trecut au fost să se oprească navele la Turnu Măgurele, la Calafat sau la Turnu Severin, şi de acolo să fie preluaţi turiştii cu autocarele către Deltă.
"Vor fi costuri suplimentare, care trebuie suportate de turoperatori. Anul trecut au fost probleme similare din septembrie şi s-au anulat peste 70 de croaziere. Am improvizat unele croaziere, transportându-i cu autocarul până la Bucureşti, bineînţeles, toate cu reclamaţii, pentru că una e să ai confortul de pe nava de croazieră, alta e să vii cu autocarul. Dar multe croaziere s-au anulat", a mai spus el.
Doar Karpaten mai are de realizat, între 1 august şi începutul luni noiembrie, 304 croaziere până în Deltă, fiecare cu câte 135-150 de turişti, deci minim sunt 41.000 de persoane care ar trebui să ajungă anul acesta pe croaziere până în Deltă. În afară de acestea, alte 60 de nave din portofoliul altor companii urmează să ajungă în Deltă.
"Calculat valoric, ar însemna peste trei milioane de euro, venituri care ar fi încasate de agenţiile de turism din România, care se ocupă de excursiile facultative, de căpitănii, care încasează taxe, de staţiile portuare, care au taxe de pasageri, şi de firmele de transport, pentru autocare. Aceşti bani se vor pierde dacă Dunărea nu va fi dragată.
Fiecare dintre aceşti turişti stă cam trei zile în România şi are o zi tur de Bucureşti, o altă zi tur de Constanţa şi o altă zi tur de Deltă", a mai spus Mărginean, care precizează că agenţia Karpaten are programate în acest an croaziere pe Dunăre cu 117.000 de turişti.
Majoritatea turiştilor (80%) sunt germani, iar în jur de 10-15% vin din SUA. Cele mai multe croaziere încep la Passau (Germania), dar mai sunt şi unele de la Budapesta.
"Cele mai multe pleacă de la Passau, traversează Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi se împotmolesc la noi. Un turist străin plăteşte pentru o croazieră cel puţin 80 de euro pe zi, cu pensiune completă.
Asta înseamnă nave de trei stele, pentru că cele de cinci stele sunt mult mai scumpe. Media de vârstă pe navele de croazieră fluviale variază de la 65 de ani până pe la 80 de ani. Ei dorm pe navă şi în fiecare zi fac excursii opţionale, dar noaptea se întorc", a adăugat reprezentantul Karpaten.
Şi Mircea Vladu, directorul agenţiei Prestige Tours, specializată în organizarea de vacanţe în România pentru turiştii străini, susţine că singura soluţie este dragarea Dunării.
"Chiar şi la cote normale ale apelor Dunării avem de multe ori probleme, cu atât mai mult acum, când e secetă. Deci dragarea este obligatorie pentru ca navele să poată circula pe Dunăre. Sunt anumite locuri pe unde navele nu pot trece, chiar dacă au pescajul de numai doi metri", a spus Vladu.
El a afirmat că din cauza acestor probleme, armatorii şi turoperatorii de croaziere străini sunt şi mai puţin încântaţi să ajungă în România, unde oricum sunt puţine facilităţi şi oportunităţi de turism pe cursul Dunării, exceptând Delta.
"Turiştii vin din Germania şi au vizitat în drumul lor Bratislava, Viena sau Budapesta, şi au 2-3 excursii opţionale pe zi, pe când de la Belgrad până la Giurgiu navighează două zile şi două nopţi fără oprire, neavând ce să vadă. Agenţiile trăiesc mai mult din excursiile opţionale, şi nu poţi face asemenea excursii oprind la Calafat sau Turnu Măgurele.
Pe viitor se vor reduce din ce în ce mai mult excursiile până în România, pentru că nu oferim condiţii normale", a adăugat Mircea Vladu.
El a exemplificat că în momentul de faţă navele, din cauza apei mici, nu mai pot acosta la Cernavodă, şi opresc cu turiştii străini în Feteşti. Primul dezavantaj pentru turoperatori sunt costurile de transport cu autocarul pentru turiştii care au vizite în zona Constanţei.
"Se pierd excursii la sol, se pierd rezervări la hoteluri, pentru că mulţi turişti mai rămân o noapte-două în Bucureşti înainte sau după croazieră, şi toţi cei care vin stau în hoteluri de cinci stele. Pierd turoperatorii, pierd hotelurile şi pierde şi statul, iar în total, dacă luăm în calcul toate serviciile, este vorba de mai multe milioane de euro", a completat Vladu.
