Tradiția prelucrării fibrelor de cânepă, uitată în România. Cum încearcă ''Asociaţia Ivan Patzaichin” să o readucă la viață
România a fost, pe vremuri, al doilea cel mai mare producător de cânepă din Europa, însă acum tradiţia prelucrării aproape că a dispărut.
Tocmai de aceea, ''Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23'', îşi propune să pună din nou ţara noastră pe harta celor care valorifică această fibră naturală, atât de confortabilă şi de prietenoasă cu pielea.
O expoziţie inedită a fost organizată la Muzeul Ţăranului Român.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Tradiţia de a prelucra fibrele de cânepă se păstrează doar în câteva zone din Maramureş. Pe vremuri, din vara şi până după Paște, gospodinele culegeau canea, o torceau şi țeseau îmbrăcăminte pentru întreaga familie.
Ileana Hoţea, torcătoare: ”Cu asta am crescut, cu cânepă. Cămăşi la bărbaţi, cămăşi pentru noi, şi cu acelea am umblat. Cearşaf pe pat, am făcut ştergare, nu au fost prosoape, din astea ne-am şters pe obraz, am făcut sac de moară.”
Pânza era aleasă şi cusută în funcţie de calitatea ei.
Florica Zaharia, cercetător şi fondator al Muzeului Textilelor din Băiţa: ”Întotdeauna accentul era pe mâneci, față, zone care erau mai vizibile, iar în spate sau partea inferioară a cămăşii, vedem cânepa ţesută într-un material mai gros, era de o calitate inferioară, la fel de frumoasă şi de valoroasă. Fibra de cânepă respiră, ne lasă să ne mişcăm, eu aş zice un singur lucru: încercaţi-o şi după aceea o să vă convingeţi.”
Expoziţia ”(În)toarcem cânepa spre viitor” conţine o instalaţie semnată de artistul Mircea Cantor, laureat al premiului Marcel Duchamp.
Realizată de Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23, expoziţia îşi propune de readucă România în topul ţărilor care prelucrează acest material.
Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin - Mila 23: ”Noi, ca brand Patzaichin, am făcut acest exerciţiu, adică de la sămânţă, la produsul final, l-am parcurs în tot acest proces, sigur avem o verigă slabă şi anume nu mai exista topitorie în România. În tot acest lanţ, noi am adunat jucători importanţi din România şi încercam să facem acest cluster, aceasta asociaţie, astfel încât să repornim povestea cânepii.”
Expoziţia de la Muzeul Ţăranului Român poate fi văzută până pe 27 iunie.
