Înălțarea Sfintei Cruci. Ce sărbătorește Biserica pe 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie de către Biserica Ortodoxă Română.
Înălțarea Sfintei Crucii este a doua mare sărbătoare din Noul An Bisericesc după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Ce semnifică Înălțarea Sfintei Cruci
Sărbătoarea Sfintei Crucii amintește credincioșilor de patimile şi de moartea Mântuitorului Hristos.
Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a fost instituită de către Biserică în urma a două evenimente.
- Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și Înălțarea ei în fața poporului de căre episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335;
- Aducerea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt.
Împăratul Constantin cel Mare își dorea să găsească Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul şi pentru a afla unde este a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărăteasa Elena, ca să o caute.
În decursul timpului, peste locul unde se spunea că se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân.
După ce a fost dărâmat și oamenii au făcut săpături au descoperit trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria “Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.
Potrivit tradiției, pentru a-și da seama care este Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, au luat fiecare cruce și au pus-o deasupra unui om mort.
La un moment dat, când au pus una dintre cruci, omul a înviat și s-a ridicat și asa și-au dat seama oamenii că au descoperit Crucea lui Iisus Hristos.
Datorită mulţimii de oameni care doreau să vadă Crucea, împărăteasa Elena, împreună cu patriarhul Macarie, au înălţat-o în văzul tuturor.
A doua zi, pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii pentru că toţi cei care erau de față să-l poată vedea.
De atunci, 14 septembrie a rămas ziua în care se sărbătorește „Înălţarea” sau „Arătarea” Sfintei Cruci.
În locul unde a fost descoperită Crucea, în anul 335, Constantin cel Mare a zidit o biserică, numită Biserica Învierii Domnului.
Cea de-a doua întâmplare care a dus la generalizarea sărbătorii a fost momentul în care Sfânta Cruce a fost recuperată de la perși.
în anul 611, perșii au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica Învierii şi au furat crucea pe care fusese răstignit Hristos.
Câţiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perşilor şi i-a alungat din Ierusalim.
În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.
În Biserica Apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Înălțare a Sfintei Cruci
De sărbătoarea Sfintei Crucii credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.
În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi oamenii consideră că vestește începutul toamnei.
„În lumea satelor, încă se mai crede că în această zi şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în etnografie şi folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.
De Ziua Crucii, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca în anul care vine oamenii să se bucure de o recoltă bogată.
Tot de Ziua Crucii, oamenii duc la biserică busuioc, maghiran și cimbru pentru ca preotul să le sfințească. Potrivit tradiției, plantele au efect tămăduitor și îi apără pe credincioși de diverse boli.
Tot pe 14 septembrie, oamenii duc la biserică monede pe care le păstrează apoi în portofel pentru a avea noroc.
În Bucovina, de Înălțarea Sfintei Cruci, oamenii atârnă de ramurile pomilor busuioc sfinţit, pentru a avea parte de recoltă bogată în anul viitor.
În cultura populară se spune că în această zi se poate prezice și vremea. De exemplu, dacă va tuna pe 14 septembrie, toamna va fi lungă.
De asemenea, dacă ciorile se vor așeza pe gard, este un semn că va cădea bruma în curând.
Ce nu se face de Înălțarea Sfintei Cruci
De sărbătoarea Sfintei Crucii, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte și oamenii nu au voie să lucreze, pentru a nu atrage forțele răului.
Potrivit tradiției populare, strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi acum, ci trebuie lăsați pentru ca păsările cerului să-i mânânce. Tocmai de aceea, în limbaj popular, se numesc strugurii lui Dumnezeu.
Rugăciune de Înălțarea Sfintei Cruci
Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la față Lui cei ce-L urăsc pe Dansul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceară de față focului, așa să piară demonii de la față celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:
Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe ține, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe ține, cinstită Crucea Să, spre izgonirea a tot vrăjmașul.
O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin, potrivit crestinortodox.ro.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: sarbatoare romaneasca, tradiții, obiceiuri, Înălțarea Sfintei Cruci,
Dată publicare:
13-09-2022 19:15
