Povestea prea puțin cunoscută a palatului din București care găzduiește Artmark - Palatul Cesianu-Racoviță
În centrul Bucureștiului, pe Strada C.A. Rosetti, la numărul 5, se înalță unul dintre cele mai frumoase palate vechi din Capitală - Palatul Cesianu-Racoviță.
Clădirea, care ocupă o suprafață de 1.500 de metri pătrați, formată din trei corpuri și o curte interioară, este în prezent sediul Casei de Licitații Artmark și al Fundației Centrul Cultural Art Society. Aici pot fi admirate expoziții de artă și tablouri din colecţiile pinacotecii Bucureşti, inclusiv opere semnate de pictori români celebri, precum Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu sau Theodor Pallady.
Acest impresionant muzeu a avut însă o istorie zbuciumată, ca multe alte palate boierești. Conceput după un plan ambițios, menit să reproducă eleganța și luxul de la Versailles, oferind totodată cele mai moderne condiții de trai existente în anii 1900, palatul a fost transformat de comuniști într-o alimentară, pentru a renaște apoi spectaculos, după 1989.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
În prezent, expoziția de pictură de la Artmark poate fi vizitată gratuit, de luni până duminică, între orele 10.00-20.00, iar colecționarii cu posibilități financiare deosebite pot veni aici pentru licitații de artă. Iată câteva informații inedite despre Palatul Cesianu-Racoviță, care sperăm să-ți stârnească interesul de a vizita și tu această clădire!
Lux renascentist și confort modern
Palatul Cesianu-Racoviță a fost construit în perioada 1892-1902, după planul arhitectului francez Jules Berthet, care, la indicația familiei Cesianu, care deținea complexul, a încercat să aducă aici o parte din luxul și eleganța palatelor franțuzești. Materia primă și forța de muncă au fost importate, iar stilul arhitectural este neo-renascentist - Beaux Arts. Grădinile erau de asemenea impresionante, după modelul celor de la Versailles.
Clădirea era proprietatea familiei lui Nicolae Cesianu, un deputat înstărit, care mai deținea și alte palate în București. Numele de Cesianu-Racoviță a fost folosit după căsătoria uneia dintre fiicele lui Cesianu cu Alexandru Racoviță, din neamul lui Ştefan Racoviţă, fost domn al Ţării Româneşti. Tinerii însurăței au vizitat Europa în luna de miere, iar la întoarcere și-au dorit un palat care să aibă ceva din farmecul impunătoarelor reședințe văzute peste hotare.
Astfel, în palat au fost amenajate mai multe saloane, fiecare într-un stil diferit - Salonul spaniol, Salonul franțuzesc, Salonul maur și Salonul austriac. Interiorul clădirii este la fel de spectaculos ca și exteriorul, palatul având stucaturi și pereți acoperiți cu picturi în ulei. Până în 1907, aici aveau loc baluri la care luau parte aristocrați și oameni politici influenți, iar saloanele erau special concepute pentru petreceri, având o acustică deosebită.
Luxul și eleganța Palatului Cesianu-Racoviță sunt completate de cele mai moderne tehnologii existente în anii 1900, care asigurau locatarilor și musafirilor un confort deosebit, similar celui de care se bucura familia regală la Castelul Peleș: curent electric, centrală termică, apă curentă, lift și încălzire prin pardoseală.
Transformat în alimentară, apoi în galerie de artă
Istoria Palatului Cesianu-Racoviță este una zbuciumată, dar nu la fel de tristă ca povestea altor palate boierești, care au fost demolate sau aproape complet distruse. După anul 1908, din cauza dificultăților financiare, familia Cesianu a fost nevoită să închirieze clădirea, care fusese construită cu spații pentru magazine la parter.
Astfel, Palatul Cesianu-Racoviță a fost pentru un timp garnizoană, apoi, din 1972, autoritățile comuniste au deschis aici un magazin Comaliment, care vindea produse alimentare. Din fericire, palatul nu a fost deteriorat în această perioadă, astfel încât, după Rezoluție, a putut redeveni un spațiu al culturii. După 1989, clădirea a intrat în posesia controversatului om de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu, implicat în privatizarea Comaliment, care a stabilit aici sediul companiei Baneasa Investments, scrie Politeia.org.
Începând cu anul 2011, Palatul Cesianu-Racoviță a devenit sediul Casei de Licitații Artmark și al ArtSociety, un loc unde iubitorii de cultură pot admira picturi celebre, obiecte de artă unicat și diferite piese de colecție.
