Directorul Barnevernet, despre cum functioneaza institutia. In ce situatii este luat un copil din familie in Norvegia

×
Codul embed a fost copiat

COPIII NORVEGIEI, EPISODUL 6. Stirile ProTV v-au prezentat in ultima perioada cum traiesc romanii stabiliti in Norvegia, dar si prin ce suferinte trec famiile ramase fara copii.

Pentru a intelege mai bine cat de importante si de serioase sunt regulile de acolo, discutam despre sistemul norvegian de protectie a copilului, care este "stat in stat".

Alex Dima: “S-a intamplat sa le dati vreo palma in momentele astea de tensiune?
Marius Bodnariu: Am mai dat, dar nu a fost un gest care sa le produca durere sau... nici atat sa fie vreo vatamare... a fost controlat. Am incercat sa ma explic. Nu am lovit nicodata copiii si sa pun mai multa forta decat atunci cand ma joc cu ei. Ba din contra.”

De la acest gest, o palma data din cand in cand copiilor a pornit cosmarul familiei Bodnariu. 5 copii cu varste cuprinse intre 3 luni si 10 ani au fost luati de Barnevernet, Protectia Copilului din Norvegia. In Nordul tarii, in Tromso, o situatie similara a lasat familia Nan fara copii. Doua fetite. In acest moment, 8 familii de romani au ramas fara copii.

Citește și
Cover copiii Norvegiei episodul 4
Conduce gradinite in Norvegia, castiga mii de euro/luna, dar isi creste copiii in Romania. "Occidentul l-a ucis pe Dumnezeu"
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Alex Dima: "Cand vine vorba de protectia copiilor norvegienii, nu se joaca. Legea stabileste ca protectia copiilor se aplica tuturor copiilor care se afla pe teritoriul Norvegiei, indiferent de nationalitate. In fiecare an in atentia institutiilor care ii apara pe copii intra pe 53.000 de copii.”

Barnevernet are sediul central in Oslo. Anders Henriksen este director.

Anders Henriksen, director Barnevernet: “Drepturile copilului sunt importante in Norvegia si copilul are un drept individual care tine de protectia lui. Aceste valori sunt centrale in legislalatia norvegiana.”

Cercetarea unui caz porneste cand Protectia Copilului se autosesizeaza sau cand primeste o reclamatie. Toate sesizarile sunt luate in serios si verificate timp de o saptamana. De obicei se discuta cu parintii copilului, cu vecinii si apropiatii familiei si in cele mai multe cazuri familia este consiliata pentru a-si rezolva problemele. Atunci cand este vorbe de violenta fizica sau psihica, situatia se schimba.

Anders Henriksen, director Barnevernet: “In Norvegia totul este gandit spre binele copilului, in asa fel incat el sa creasca in sanul familiei, dar in anumite situatii este necesara scoaterea lui din familie. Familia este responsabila fata de copil, dar sunt situatii cand statul intervine si isi asuma aceasta responsabilitate. Se intampla asta atunci cand copii sunt abuzati, neglijati sau maltratati.”

Cazul este intrumentat de Barnevernet si ajunge pe masa unui consiliu regional format dintr-un jurist, un psiholog si un membru al comunitatii, ales dupa principiul martorilor din sistemul american de justitie.

Alex Dima: "In aceasta cladire functioneaza Barnevernet. Protectia Copilului din Norvegia. De aici se traseaza liniile generale care tin de protectia copilului, dar decizii pe fiecare caz in parte se iau in cele 12 consilii regionale impartite in toata Norvegia.”

Consiliile au independenta totala. In consilii se hotarareste daca un copil e scos din familie si dat in plasament, la o adresa secreta tocmai pentru a-l proteja de alte abuzuri din partea celor care l-au agresat. De obicei totul se intampla foarte repede.

“Ne-au lasat bebele acasa, au considerat dupa interogatoriu ca nu suntem chiar asa de periculosi. Au venit cu 4 politisti si au stat putin de vorba cu mine. Marius n-a avut voie sa intre si am incercat sa zic ca nu luati bebele fara sa fiu si eu. Si ei au intrebat atunci daca Marius e violent cu mine si am zis nu, niciodata nu a dat o palma. Si cred ca de 3 ori au intrebat. Si am zis ca nu stau aici si mint ca e violent.”

Familia are dreptul la un avocat platit de statul norvegian pentru a se apara. Ancheta dureaza de obicei 3 luni. Consiliul regional hotaraste daca familia in acest timp are sau nu dreptul sa isi vada copiii. In cazul Bodnariu, mama are dreptul sa vada de 2 ori pe saptamana, pret de 2 ore copilul de doar cateva luni, o data pe saptamana baietii mai mari, iar pe fete nu le-au vazut niciodata pana acum. Au vorbit doar la telefon. Cu toate ca ancheta are termene fixe, de multe ori nu sunt insa respectate ca la carte.

Marius Bodnariu: “Acum urmeaza sa ne intalnim cu serviciul de protectie a copilului. E prima sedinta in care nu ar trebui sa se dezbata nimic din proces. E o sedinta in care si-au exprimat dorinta sa ne cunoasca mai bine, sa afle cum era viata noastra inainte sa fie luati copii. Sedinta pe care noi o asteptam din 17 noiembrie. Azi suntem in 29 ianuarie.
Alex Dima: Si cei cu care va vedeti sunt cei care au hotarat luarea copiilor? Marius Bodnariu: Da.
Alex Dima: Si va vedeti dupa o distanta atat de mare sa vada cum era viata voastra inainte de a fi luat copilul?
Marius Bodnariu: Da.
Alex Dima: Pai ei nu stiau cand v-au luat copii?
Marius Bodnariu: Asta ni se pare si noua paradoxal.”

Sunt multe voci care acuza Barnevernet de abuz. Sunt cazuri in care familiile si-au cerrt dreptatea la forurile internationale si au castigat.

George Alexander: “Interesul suprem al copiilor este sa creasca in familia lor. Ori acest lucuru nu este respetat tot timpul de Barnevernet. Deci este un abuz. Foarte multi copii au fost prelati inainte de a se incerca o consiliere a parintilor si nici nu s-a respectat prezumtia de nevinovatie a parintilor. Deci este complet gresit.”

De obicei, cele mai multe cazuri se finalizeaza prin intoarcerea copilului acasa, situatie in care familia este monitorizata si ajutata de protectia copilului sa nu mai greseasca. Exista insa si situatii in care minorul este plasat permanant intr-o alta familie. In acest caz, familia are dreptul o data pe an sa conteste decizia in justitie. Consiliul regional hotarareste daca familia isi mai poate vedea sau nu copilul aflat in plasament permanent. In cazul unui raspuns pozitiv, intalnirea se petrece de obicei intr-un hotel timp de doua ore. In Dramen, un roman care si-a pierdut copilul il poate vedea de 4 ori pe an. Timp de 2 ore.

In 2014, in Norvegia din 53.000 de cazuri, 1600 de copii au ajuns in plasament permanent. Teoretic, copiii nu pot fi dati in adoptie daca parintii nu sunt de acord si totusi....

Anders Henriksen, director Barnevernet: “In 2014 au fost 39 de copii care au fost dati spre adoptie in ciuda opozitiei parintilor. Sunt conditii foarte dure care duc la adoptie.”

Alex Dima: “Despre cazurile aflate in atentia Barnevernet nu exista informatii publice. Totul este tinut strict secret. Se intampla asta pentru a-i proteja pe copii. Norvegienii nu vor ca detalii din aceste dosare sa ajunga in societate sau in presa. Informatii care mai tarziu ar putea sa-i afecteze pe copii si sa fie priviti de societate ca niste victime.”

Familia primeste insa lista cu toate acuzatiile care i se aduc si daca doreste poate sa le dea publicitatii. In cazul Bodnariu, in luna mai o instanta va hotara daca minorii se intorc sau nu acasa. Legislatia prevede ca in cazul in care se doveste ca parintii au agresat copiii, acestia risca nu doar sa nu-i mai vada, ci si inchisoare de pana la 6 ani. Legea prevede ca o ancheta nu poate fi influentata de politicieni sau autoritati centrale.

Acum, in Norvegia, 18 copii din familii de romani sunt dati in plasament si cazurile inca se ancheteaza. Niciunul dintre ei nu este dat in plasament permanent.
 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
"N-as da Norvegia pe nimic in lume". Povestea lui Pavel, romanul care a strans o echipa de medici pentru ranitii din Colectiv

COPIII NORVEGIEI. Episodul 5. "N-as da Norvegia pentru nimic in lume", spune un roman care traieste acolo de cativa ani. Cazurile familiilor care au ramas fara copiii, luati de autoritatile norvegiene, au impartit romanii din Norvegia in doua.

Conduce gradinite in Norvegia, castiga mii de euro/luna, dar isi creste copiii in Romania.
Conduce gradinite in Norvegia, castiga mii de euro/luna, dar isi creste copiii in Romania. "Occidentul l-a ucis pe Dumnezeu"

COPIII NORVEGIEI, episodul 4. Peste 15 mii de romani au vazut in Norvegia o a doua sansa. Dupa izbucnirea crizei economice, multi dintre ai nostri au plecat din tara catre statele din nord, atrasi de conditiile de trai de acolo.

Diferenta dintre sistemul romanesc si cel norvegian, vazuta prin ochii unei romance, psihiatru, care lucreaza cu Barnevernet
Diferenta dintre sistemul romanesc si cel norvegian, vazuta prin ochii unei romance, psihiatru, care lucreaza cu Barnevernet

COPIII NORVEGIEI. EPISODUL 3 Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Asa vad Norvegia romanii care au ales sa traiasca acolo. In acest moment sunt peste 15.000 de conationali in Tara Fiordurilor.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.