Ce înseamnă aderarea Finlandei la NATO și cum ar putea răspunde Rusia
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin şi-au anunţat sprijinul pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
Cei doi au afirmat că ”Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”, potrivit unui comunicat comun, emis, joi, și citat de CNN.
Declarația de intenție semnalează faptul că o cerere oficială va veni, probabil, în câteva zile, conform unei analize a Sky News.
Declarația premierului și președintelui Finlandei reprezintă încă un eveniment major după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie, fapt ce a determinat statele din întreaga lume să-și regândească alianțele în urma unei poziții mai agresive a Kremlinului.
Care sunt implicațiile
Finlanda este neutră de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce a fost invadată de Uniunea Sovietică.
A fost forțată să cedeze 10% din teritoriul său și să încheie un acord prin care trebuie să plătească despăgubiri și să-i reprime pe cei mai înverșunați oponenți ai Moscovei.
În ciuda aderării la UE în 1995, Finlanda a rămas independentă din punct de vedere militar, conștientă de pericolul de a fi privită pe scena internațională ca fiind în opoziție cu URSS și, mai târziu, cu Rusia.
Însă, de la invadarea Ucrainei, Finlanda se numără printre statele care au fost nevoite să-și regândească relația cu Rusia, după ce și-a pierdut siguranța că nealinierea este cea mai sigură abordare.
Dacă Finlanda va deveni cea de-a 31-a națiune din pactul defensiv, Helsinki va spera să beneficieze de angajamentul „unul pentru toți, toți pentru unul”, care cere tuturor membrilor să vină în ajutorul oricărui stat individual care este atacat.
De ce vrea Finlanda să intre în NATO
Comisia de apărare a Parlamentului finlandez a declarat, marți, că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.
Aceasta ar crește semnificativ factorul de descurajare în calea unei posibile agresiuni din partea Rusiei, a concluzionat comisia de apărare, într-un comunicat.
Președintele Niinisto și premierul Marin păreau să fie de acord când au susținut, joi, că „Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia vecină, este deosebit de vulnerabilă, deoarece frontiera sa este dificil de apărat împotriva unui posibil atac agresiv dinspre est.
Ce înseamnă, concret, aderarea la NATO pentru Finlanda
Aderarea la NATO ar reprezenta o schimbare seismică pentru națiunea nordică, spulberând vechea credință conform căreia rămânerea în afara alianței militare este cea mai bună modalitate de a evita problemele cu uriașul său vecin de la granița estică.
Însă, și mai semnificativ, vine într-un moment în care un stat care a fost neutru și mai mult timp, Suedia, ia în considerare, de asemenea, aderarea la NATO.
Dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO, Rusia s-ar trezi complet înconjurată de țări NATO, din Marea Baltică până în Arctica.
Având în vedere că Rusia s-a folosit de presupusele temeri că Ucraina s-ar alătura NATO ca parte a pretextului său pentru invazia începută la 24 februarie - subliniind anxietățile cu privire la ceea ce Vladimir Putin a descris drept „extinderea spre est a NATO” - rușii nu vor fi, probabil, foarte fericiți.
Vor exista consecințe?
Kremlinul a avertizat cu privire la „repercusiuni militare și politice” dacă finlandezii sau suedezii decid să se alăture NATO.
Vladimir Putin, în discursul său din ziua în care Ucraina a fost invadată, a spus: „O prezență militară în teritoriile care se învecinează cu Rusia, dacă îi permitem să meargă înainte, va (...) crea o amenințare tot mai mare și total inacceptabilă pentru Rusia”.
Totodată, Rusia a reacționat dur, joi, la decizia Finlandei de a-și depune candidatura NATO. O primă măsură pe care ar putea s-o ia Moscova chiar vineri este, potrivit unor informații neoficiale, întreruperea livrării de gaze către Helsinki.
Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a declarat, joi, că Finlanda și Suedia vor deveni potențiale ținte pentru Rusia, deși este de părere că aderarea celor două țări la NATO nu este o lovitură pentru securitatea Rusiei. Cu toate acestea, oficialul spune că, din momentul în care cele două state devin membre ale alianței, teritoriile lor devin potențiale ținte pentru Rusia.
De altfel, Polianski a adus vorba și despre arsenalul atomic. “Dacă ameninți o țară care deține arme nucleare, trebuie să iei în calcul toate opțiunile”, a spus oficialul, citat de Ria Novosti.
Însă analiștii spun că acțiunea militară împotriva țărilor nordice pare puțin probabilă, având în vedere cât de implicate sunt forțele ruse în Ucraina.
Multe dintre trupele ruse staționate în apropierea graniței finlandeze au fost relocate în Ucraina și au fost lovite de „pierderi semnificative”, a declarat pentru AP Heli Hautala, diplomat finlandez și cercetător la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană din Washington.
Mai probabil, a spus ea, ar fi ca Moscova să mute sistemele militare mai aproape de Finlanda, să orchestreze campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, contramăsuri economice și direcționarea migrației către granița ruso-finlandeză, în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat la granița Poloniei cu Belarus anul trecut.
Cât de îngrijorați sunt finlandezii
După ce a rămas fermă împotriva aderării timp de zeci de ani, opinia publică s-a schimbat rapid în acest an. Sondajele arată că peste 75% dintre finlandezi sunt acum în favoarea aderării la NATO.
Pe măsură ce puterea militară a Rusiei a scăzut în anii 1990, Finlanda și-a ținut garda sus, dar recunoaște tot mai mult că modul în care Rusia și-a folosit puterea militară în Ucraina ar putea fi periculos pentru finlandezi în viitor.
Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, a spus că scenele șocante care se desfășoară în Ucraina i-au făcut pe finlandezi să tragă concluzia că „ni se poate întâmpla asta”.
Ce ar însemna pentru NATO aderarea Finlandei
Pe lângă faptul că NATO s-ar extinde cu încă un membru al alianței, analiștii spun că Finlanda are o forță armată modernă și competentă, care ar spori semnificativ capacitățile NATO în Europa de Nord. Forțele finlandeze se antrenează adesea cu trupele NATO, așa că pot deja să lucreze cu ele în mod foarte eficient.
Desigur, având în vedere că este un pact care cere membrilor să-i apere pe alții dacă sunt atacați, poate crește șansele ca o țară să fie apărată, deoarece numărul membrilor ar crește.
Ce se va întâmpla în continuare
Pe 14 mai, Partidul Social Democrat al primului ministru finlandez Sanna Marin, cel mai mare grup din parlament, este de așteptat să își stabilească poziția cu privire la aderarea la NATO. Se crede că social-democrații premierului suedez Magdalena Andersson vor face același lucru o zi mai târziu.
Pe 17 mai 2022, Niinisto și echipa sa se vor întâlni cu regele Suediei Carl XVI Gustaf și cu o delegație suedeză, pentru a discuta despre preocupările reciproce.
În timp ce sprijinul pentru aderare din Finlanda pare puternic, în Suedia este mai puțin clar. Doar 50% din populația suedeză o susține, iar un număr important de politicieni rămân adepți ai poziției neutre a Suediei, care este în vigoare de mai bine de 200 de ani.
Dacă guvernele din ambele țări decid că vor să adere la NATO, decizia va trebui să treacă prin procese legislative în fiecare țară, cu dezbateri și voturi ale parlamentarilor.
Nici Finlanda, nici Suedia nu intenționează să organizeze referendumuri, îngrijorată că ar putea fi vizate de interferența Rusiei.
Dacă parlamentele țărilor aprobă cererile, NATO va emite invitații oficiale de aderare.
Acest lucru ar putea avea loc la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la Madrid, la următoarea conferință a alianței.
Atât Suedia, cât și Finlanda au căutat - și au primit - asigurări de sprijin din partea SUA și a altor membri NATO, însă toate națiunile membre ar trebui să aprobe aderarea lor, în unele situații fiind nevoie de voturi parlamentare.
Se preconizează că întregul proces va dura până la un an.
Etichete: Finlanda, NATO, războiul din Ucraina, Suedia,
Dată publicare:
