Piscicultorii români trebuie să dea înapoi zeci de milioane de euro, primiți cu acte în regulă de la UE: ”E o nebunie”

Și vorbim de zeci de milioane de euro. Paradoxal, în toată această perioadă, spun agricultorii, afacerile au fost monitorizate de instituțiile abilitate, inclusiv de specialiști ai Comisiei Europene, și date chiar exemplu de bune practici.

Dorin Crizbășan administrează o afacere piscicolă în județul Brașov. A accesat fondurile încă de la început, din 2014. A garantat cu imobile ca să poată primi banii europeni cu care și-a dezvoltat vizibil afacerea.

În jurul bălților cu pește a construit un restaurant, a ridicat diguri, a introdus conducte de apă și a montat panouri fotovoltaice. A fost dat exemplu de autorități de mai multe ori. Până într-o zi, când a primit înștiințare că proiectele au fost greșite și trebuie să dea bani înapoi.

Dorin Crizbășan, directorul unei afaceri piscicole: ”În jur de un milion și jumătate de euro. Timp de 7 ani de zile, nimeni nu a spus nimic. S-a terminat perioada de implementare, după care, dintr-o dată, a apărut această nebunie. Au fost declarate proiecte de succes, au fost mândria sectorului, iar astăzi suntem în situația în care nimeni nu mai vrea să își asume”.

Citește și

Fermele piscicole, tot mai populare în România. UE pune la bătaie fonduri importante pentru cei care vor o astfel de afacere

Cu el în barcă este și Mihai Mitrenca, un agricultor din Tulcea. Asta după ce și-a dotat ferma cu excavatoare, bărci și diverse utilaje cumpărate tot cu bani europeni.

”Mihai Mitrenca, proprietariul unei ferme piscicole: Au început să ceară tot ce înseamnă aport în natură, dar cash.

Reporter: Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră?

Mihai Mitrenca: Înseamnă undeva la 130, 140.000 de euro. În momentul în care primești procesul verbal, ai o lună la dispoziție să dai banii înapoi, nu există termen limită. Nu ai bani să-i dai? Vine Fiscul, îți pune poprire pe bunuri”.

Potrivit estimărilor, 80% dintre fermierii care au accesat bani europeni sunt nevoiți să dea înapoi sume care ajung și 4 milioane de euro de proiect. Totul pornește, spun cei din industrie, de la o interpretare greșită a regulamentului european.

Mai exact, în loc de finanțare europeană de 10 la sută, oamenii au primit până la 50 la sută din proiect.

George Ionescu, președintele Patronatului Peștelui din România: ”Instituțiile românești nu au avut mecanisme de control care să atragă atenția că ceva e greșit. Noi, normal, cu instituțiile noastre, avem patru rânduri de control la Ministerul Agriculturii. Trebuia să fim capabili să vedem că e o problemă”.

Mihai Leonov, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii: ”Ce fac ei acum e o greșeală, vom pune totul în seama statului, să nu ajungă fermierii să plătească”.

În total, instituțiile europene trebuie să recupereze în jur de 30 de milioane de euro, însă cei din industrie estimează că pagubele provocate fermierilor vor depăși 100 de milioane de euro.