Cine intră în turul 2. Ce arată cel mai recent sondaj, publicat cu două zile înaintea alegerilor

Alegerile prezidențiale încep duminică, cu primul tur iar ultimul sondaj realizat de Verifield, la comanda USR, arată că Elena Lasconi și George Simion ar fi la egalitate pentru a intra în turul doi, unde se vor confrunta cu Marcel Ciolacu.

În ultima zi a campaniei electorale, un sondaj Verifield, la comanda USR, arată că Elena Lasconi este cot la cot cu George Simion pentru a intra în turul 2 al alegerilor prezidențiale, cu 19% fiecare, se arată într-un comunicat al USR.

În sondaj, Nicolae Ciucă, candidatul PNL, este pe locul 5 cu un scor de sub 10%, respectiv 8,6%. Candidatul PNL este depășit de George Simion, candidatul AUR, dar și Călin Georgescu, candidat independent, care a fost propunerea AUR de premier în trecut.

Sondajul Verfield confirmă sondajul AtlasIntel publicat săptămâna trecută care i-a dat pentru prima dată la egalitate pe Elena Lasconi și George Simion, fiecare cu 14,2%.

Mobilizarea din ultimele ore va face diferența dintre cei doi candidați. „Candidata USR Elena Lasconi crește în sondaje și ca urmare a mesajelor de susținere din partea liderilor politici: președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, s-a retras din competiție în favoarea ei, co-președinții REPER, Ramona Strugariu și Dragoș Pâslaru, și președintele PMP, Eugen Tomac, au anunțat public că vor vota Elena Lasconi pentru că este singura cu șanse să strice blatul PSD-AUR” arată sursa citată.

Recent, invitat la Interviurile Știrile ProTV, fostul președinte Traian Băsescu l-au lăudat pe Ludovic Orban pentru că a renunțat la candidatură în favoarea Elenei Lasconi. Mai mult, fostul președinte al României a subliniat că „(...) acum nu mai am decât o obligație morală: să susțin Forța Dreptei în folosul doamnei Lasconi.”

De asemenea, în ultimele zile de campanie electorală, mai multe personalități și-au anunțat public intenția de a vota Elena Lasconi: actorul Marius Manole, fostul judecător Cristi Dănileț, politologul Cristi Preda, fostul ministru tehnocrat al Justiției Raluca Prună.

Sondajul comandat de USR a fost realizat de compania Verifield, firma de sondaje care a anticipat rezultatele reale de la alegerile pentru Primăria Capitalei, câștigate de Nicușor Dan.

Datele au fost culese în perioada 20 - 21 noiembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1803 de oameni, reprezentativ pe variabilele socio-demografice. Marja de eroare a datelor este de ± 2.31%, la un grad de încredere de 95%.

Calendarul alegerilor din România

Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică.

Pentru alegerile prezidenţiale au fost organizate 18.968 de secţii de votare la nivel naţional şi 950 de secţii în străinătate, conform informațiilor AEP.

Aproximativ 19 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale au fost tipărite. Acestea au ajuns deja la prefecturile fiecărui judeţ, astfel încât în ziua de sâmbătă, 23 noiembrie, după-amiază, vor fi distribuite secţiilor de votare.

Sâmbătă, 23 noiembrie, ora 7.00 dimineaţa, campania electorală pentru alegerea preşedintelui României încetează iar toţi competitorii politici care au avut materiale de propagandă electorală afişate sau în mediul virtual au obligaţia să le şteargă.

Secţiile de votare din străinătate se deschid vineri, ora 12.00, sâmbătă de la ora 7.00 iar duminică, atât în străinătate cât şi în ţară, de la 7.00 la 21.00. În cazul celor care la ora 21.00 se află în secţie sau la rând pentru a vota preşedintele secţiei de votare poate să prelungească votarea până când ultimul alegător aflat în incinta secţiei să poată vota. Prelungirea votării se face până la 23.59 minute, când sistemul electronic se închide şi nu se va mai putea vota în nicio secţie de votare.

Cum se votează și ce se întâmplă dacă pui ștampila greșit

Procesul de votare începe cu prezentarea actului de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea și validarea actului de identitate, alegătorii se îndreaptă spre membrii biroului electoral. Ei semnează sau se înscriu și semnează pe lista electorală, după care primesc un buletin de vot cu numele candidaților la alegerile prezidențiale care îndeplinesc condițiile legale.

Alegătorii aplică ștampila cu mențiunea „VOTAT" pe patrulaterul corespunzător partidului sau candidatului independent dorit. Buletinul se îndoaie astfel încât pagina goală cu ștampila de control a secției de votare să rămână în afară, apoi se introduce în urnă fără a se deschide. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, atât timp cât secretul votului este asigurat.

Dacă ștampila este aplicată greșit, alegătorul poate solicita un nou buletin de vot, dar numai dacă buletinul inițial nu a fost introdus în urnă. În acest caz, primul buletin de vot va fi anulat.

Sunt considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, cele de alt model decât cel legal aprobat, cele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT", precum și cele la care această ștampilă este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.