Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj

Marcel Ciolacu a zburat cu un avion privat în Monaco, alături de fiul său şi de patronii firmei Nordis. ”O aroganţă”, a catalogat zborul liderul PSD. Nicolae Ciucă a fost atacat prin asocierea cu preşedintele încă în funcţie Klaus Iohannis, mai ales pe subiectul vilei din centrul Capitalei.

”Epoca Iohannis s-a terminat”, a ripostat generalul Ciucă. Elena Lasconi, care s-a remarcat prin gafele de politică externă, l-a acuzat pe Mircea Geoană că foloseşte ferme de troli pentru a manipula votul în mediul online. ”Miroase a Petrov”, a răspuns Geoană, aluzie la Traian Băsescu.

Deşi au trecut 15 ani de la confruntarea directă, rănile lui Geoană încă nu s-au închis, iar orgoliul lui Băsescu nu s-a domolit. În tabloul viitorului s-a mai strecurat, măcar cu numele, un sforar al trecutului - Viorel Hrebenciuc, acuzat de PNL că ar orchestra o înţelegere între PSD şi AUR. Strict politic, candidatul PSD nu are rival pe partea stângă, în timp ce politicenii de dreapta îşi împart voturile, la fel şi candidaţii suveranişti.

News.ro vă prezintă momentele care au tulburat campania electorală:

Momentul care a marcat startul cursei prezidenţiale a fost decizia CCR de a respinge candidatura Dianei Şoşoacă pentru Cotroceni. Din 9 judecători, cinci au votat pentru eliminarea Dianei Şoşoacă din competiţie, patru fiind propulsaţi la CCR cu sprijinul PSD, iar unul fiind propunerea UDMR. Motivul oficial: Diana Şoşoacă, din postura de preşedinte, ar fi pus în pericol apartenenţa României la NATO şi UE.

PSD a respins orice legătură cu decizia Curţii, însă candidaţii de dreapta au reclamat faptul că voturile Dianei Şoşoacă vor fi direcţionate către candidatul AUR George Simion, aflat la rândul său pe culoarul naţionalist. La scurt timp după decizia CCR, George Simion a început să crească în sondajele de opinie, în unele ajungând până pe locul doi, deşi Diana Şoşoacă le-a cerut simpatizanţilor să-şi anuleze votul: mai precis, să deseneze un chenar pe buletinul de vot în care să-i scrie numele. În acelaşi timp, Gigi Becali, candidat pe lista AUR la parlamentare, a dezvăluit o discuţie cu Viorel Hrebenciuc, fost parlamentar cu influenţă în PSD.

Potrivit lui Hrebenciuc, social-democraţii ar fi urmat să-i cedeze 10-20 de voturi în fiecare secţie lui George Simion, astfel încât Marcel Ciolacu să intre în finală cu candidatul AUR. Miza: Marcel Cioalcu ar avea, potrivit sondajelor PSD, şanse mai mari să câştige o confruntare cu George Simion decât o dispută cu un candidat de dreapta.

Ultima dată când PSD a câştigat alegerile prezidenţiale a fost în anul 2000, Ion Iliescu reuşind să învingă atunci un candidat naţionalist - Corneliu Vadim Tudor. În ultimii 24 de ani, candidaţii PSD au fost surclasaţi de candidaţii dreptei. Marcel Ciolacu a negat ”planul Hrebenciuc”, în timp ce George Simion a susţinut, într-un interviu pentru News.ro, că îl poate învinge pe Marcel Ciolacu în finală, cu condiţia ca românii din diaspora să se mobilizeze. În mod tradiţional, PSD obţine foarte puţine voturi din străinătate, indiferent de alegeri. T

ot în zona suveranistă, mai candidează Cristian Terheş şi Călin Georgescu, ambii legaţi în trecut de partidul lui George Simion. În luna iunie, Terheş a deschis lista AUR pentru Parlamentul European, în timp ce Călin Georgescu a fost propunerea AUR pentru funcţia de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2020. Cu trei zile înainte de alegeri, Biroul Electoral Central l-a obligat pe Călin Georgescu să şteargă toate materialele de propagandă din mediul online pe motiv că nu a folosit un cod obligatoriu de promovare.

”E o încercare de intimidare”, a răspuns Călin Georgescu. Candidaţii de dreapta au acuzat din nou că în spatele deciziei s-ar afla PSD. Concret, Călin Georgescu ar rupe din voturile lui George Simion, prin urmare ar putea împiedica accesul candidatului AUR în finala prezidenţială, în timp ce Marcel Cioalcu şi-ar dori o confruntare tocmai cu George Simion.

Vila din Aviatorilor şi implicarea PSD-PNL

Deşi nu concurează direct în campanie electorală, Klaus Iohannis a fost prins inevitabil în disputa politică pentru scaunul de la Cotroceni.

Vila din Aviatorilor 86, despre care presa a scris încă din primăvară că i s-ar pregăti preşedintelui Klaus Iohannis şi că lucrările de renovare ar costa 7 milioane de euro, a devenit motiv de atac între PSD şi PNL. Pe 1 noiembrie, la cererea premierului Marcel Ciolacu, RA-APPS anunţa public că instituţia a decontat deja 13,8 milioane de lei fără TVA, echivalentul a aproape 3 milioane de euro, pentru lucrările de reabilitare la vila din Aviatorilor 86, fost sediu al PNL.

”Am asistat azi la încă o demonstraţie de ipocrizie marca Marcel Ciolacu cu RAAPPS folosit ca instrument politic al PSD”, transmitea Nicolae Ciucă, după publicarea informaţiilor de către RAAPPS. Disputa pe tema cheltuielilor din vilele de protocol ale statului român au continuat, iar Nicolae Ciucă a făcut publică adresa la care locuieşte premierul, tot o vilă din patrimoniul RAAPPS, renovată în epoca Dragnea. Nicolae Ciucă i-a cerut lui Marcel Ciolacu să publice lista celor care l-au vizitat în reşedinţa oferită de stat.

”Cred că vrea să ştie exact ce membri ai PNL au fost pe la mine pe acasă”, a răspuns Ciolacu. Ulterior, premierul a desecretizat Hotărârea de Guvern adoptată în 2022, când premier era Nicolae Ciucă, prin care se schimba destinaţia vilei din Aviatorilor drept ”reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român”.

Pe actul respectiv apar patru semănături, două de la PNL, două de la PSD: Nicolae Ciucă (PNL) - premier, Marian Neacşu (PSD) - secretar general al guvernului, Adrian Câciu (PSD) - ministru de Finanţe şi Marius Grăjdan (PNL) - şef RAAPPS. Aşadar, şi PSD şi PNL ştiau că vila renovată din bani publici este pregătită pentru Klaus Iohannis, după ce acesta îşi încheie mandatul la Palatul Cotroceni. Potrivit legii, foştii şefi de stat au dreptul, pe tot parcursul vieţii, la o casă de protocol, dar care poate fi solicitată abia după terminarea mandatului, adică începând cu data de 22 decembrie.

Dincolo de vila din Aviatorilor, candidatul PNL Nicolae Ciucă a fost asociat constant cu preşedintele Klaus Iohannis, ajuns foarte jos pe scara popularităţii. ”O victorie a lui Nicolae Ciucă ar fi al treilea mandat al lui Klaus Iohannis”, a spus Ciolacu, apoi au insistat George Simion şi Elena Lasconi. În replică, Nicole Ciucă s-a distanţat de şeful statului. ”Epoca Iohannis s-a terminat. Preşedintele nu e Putin, iar eu nu sunt Medvedev”, a explicat Nicolae Ciucă, aluzie la rocada din fruntea Rusiei din urmă cu 15 ani.

Simion a ieşit unionist din scandalul de spionaj

George Simion, liderul AUR şi candidat la preşedinţia României, a fost acuzat că ar fi avut legături cu serviciile secrete ruseşti, inclusiv întâlniri cu agenţi GRU în Cernăuţi. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Comisiei de control a SRI din Parlament, liberalul Cristian Chirteş.

„Acolo sunt acuzaţii şi dovezi clare, în care unul din candidaţi, George Simion, s-a întâlnit, a avut întâlniri cu ofiţeri ai GRU şi inclusiv a încercat să deturneze manifestaţii paşnice, marşuri de susţinere electorale”, a spus Chirteş. Aceste acuzaţii au fost negate categoric de Simion, care le-a catalogat drept dezinformări lansate cu scopul de a-i afecta imaginea în campania electorală.

El a solicitat Serviciului Român de Informaţii (SRI) să confirme dacă există dovezi autentice în acest sens şi a declarat că s-ar retrage din politică dacă instituţiile statului vin cu probe concrete. La insistenţele candidaţilor PNL şi USR, Guvernul a solicitat Executivului de la Kiev permisiunea să facă publice motivele pentru care George Simion are interdicţie să intre pe teritoriul Ucrainei.

În plină campanie electorală, Guvernul României a dezvăluit documentul autorităţilor ucrainene din care reiese că George Simion a primit interdicţie de a intra pe teritoriul statului vecin din cauza ”activităţilor anti-ucrainene sistematice ale acestui politician, care contravin intereselor naţionale ale Ucrainei şi încalcă suveranitatea de stat şi integritatea teritorială a acesteia”.

Aşadar, doar un răspuns politic, după ce George Simion a insistat în spaţiul public că România ar trebui să recupereze regiunile pierdute în Al Doilea Război Mondial: Basarabia şi Bucovina de Nord. George Simion susţine că, odată ajuns preşedintele României, Republica Moldova şi Ucraina îşi vor reconsidera poziţiile diplomatice.

”Această interdicţie poate fi ridicată, cum mi-au mai fost ridicate multe interdicţii când eram un muritor de rând, un activist civic. E la latitudinea Guvernului de la Chişinău, care sunt convins că o să vrea să aibă relaţii bune în continuare cu România, cum şi eu îmi doresc să avem relaţii bune cu cel de-al doilea stat românesc. Şi intuiesc că asta va fi şi atitudinea Ucrainei”, a spus candidatul AUR pentru News.ro.

Geoană, acuzat că păstoreşte o fermă de troli

Elena Lasconi, candidat USR, a prezentat mai multe fotografii în care un cetăţean israelian, pe nume Tal Hanan, apărea în faţa Institutului Aspen din Bucureşti, fondat de Mircea Geoană. Presa internaţională l-a numit pe Tal Hanan ”ucigaşul adevărului”, după ce consultantul israelian a coordonat ferme de troli şi reţele de dezinformare online prin care a încercat să manipuleze alegerile din peste 30 de ţări.

Ce înseamnă o fermă de troli? Mai multe conturi false care distribuie comentarii politice în mediul online. Tal Hanan a recunoscut că a fost în Bucureşti, însă doar în vacanţă. Elena Lasconi nu a prezentat şi fotografii în care Mircea Geoană să apară în compania consultantului israelian.

”Miroase a Petrov, ăsta-i stilul”, a replicat Mircea Geoană, aluzie la faptul că Elena Lasconi este susţinută public de Traian Băsescu, declarat de Justiţie colaborator al Securităţii sub numele de ”Petrov”. În hora acuzaţiilor s-a prins şi premierul Marcel Ciolacu. Candidatul PSD a dezvăluit că, într-o clădire rezidenţială din Bucureşti, există ”o fermă de troli” care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie. În replică, Mircea Geoană i-a cerut dovezi, iar Marcel Ciolacu a abandonat subiectul, la fel şi Elena Lasconi.

Ludovic Orban a cântat în deschiderea Elenei Lasconi

În ultima săptămână de campanie, chiar la începutul unei dezbateri la postul Digi 24, candidatul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a anunţat că se retrage din competiţia prezidenţială în favoarea Elenei Lasconi. Deşi a făcut un pas în lateral, Ludovic Orban va rămâne pe buletinul de vot.

Astfel, partidele care au candidat împreună la alegerile europarlamentare în luna iunie - USR, PMP şi Forţa Dreptei - s-au aliat conjunctural şi la prezidenţiale, iar o săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, vor merge, din nou, pe drumuri politice separate. ”Dacă Forţa Dreptei va vota disciplinat cu doamna Lasconi, atunci Simion va fi bătut”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu.

Ludovic Orban i-a cerut lui Nicolae Ciucă să se retragă, la rândul său, din cursa penru Cotroceni şi să o susţină pe Elena Lasconi. „Fiţi bărbat de stat. Fiţi generalul care dă dovadă de inteligenţa necesară pentru a se alia cu altă forţă democratică pentru a câştiga bătălia. Renunţaţi la candidatură!”, se arată în apelul lui Ludovic Orban. În replică, Ciucă i-a îndemnat pe votanţii de dreapta să voteze util. Candidatul PNL se consideră favorit în zona de dreapta invocând faptul că liberalii au peste 1.000 de primari.

Aşadar, Nicolae Ciucă mizează pe mobilizarea partidului. La rândul său, şi Elena Lasconi a îndemnat la vot util, invocând unele sondaje de opinie care arată că ar avea şanse mai mari decât Ciucă să-l devanseze pe George Simion. De asemenea, Mircea Geoană a îndemnat electoratul tot la vot util. ”Cea mai perfidă a fost această insinuare permanentă, finanţată de câte partide, că eu aş abandona această cursă electorală. Nu abandonez nimic. Ăsta nu-i felul meu”, a susţinut Mircea Geoană într-un interviu pentru News.ro.

Marcel Ciolacu a zburat spre Nord(is)

Publicaţia G4media a dezvăluit că liderul PSD Marcel Ciolacu a zburat, în mai 2020, la Nisa, cu un avion privat, alături de Sorin Grindeanu, Alfred Simonis, Laura Vicol. Avionul privat a fost închiriat de la Ţiriac Air de către compania Nordis, patronată de soţul Laurei Vicol.

Firma de construcţie Nordis a intrat în insolvenţă la începutul lunii octombrie, după ce jurnaliştii de la Recorder au arătat că mai mulţi români care au plătit în avans pentru apartamente nu au mai primit locuinţele. Pe 13 noiembrie, Marcel Ciolacu a fost întrebat dacă a călătorit în Franţa cu un avion privat. ”În 2022 am fost în Franţa? La Nisa? Cred că mă confundaţi. Suntem mai mulţi de Ciolacu.

E nume de aromân. Ciolacu însemnând ciung de mână dreaptă. Cred că de aici vine numele de Ciolacu. Cred că mă confundaţi. Vorbim totuşi de bani publici. Nu înţeleg, v-aş răspunde detaliat. Nu ştiu de o deplasare a mea la Nisa”, a răspuns liderul PSD. A doua zi, Marcel Cioalcu a admis că a fost la Nisa în mai 2020, alături de fiul său, la o cursă de Formula 1, însă a negat că familia Vicol ar fi plătit zborul.

”Nu am beneficiat niciodată de un serviciu plătit de familia Vicol. Avion, bilete de orice fel, hotel sau altceva. Nu am fost la niciun eveniment privat în viaţa mea cu Laura Vicol”, a declarat Ciolacu pentru G4Media.ro. Pe 18 noiembrie, după ce jurnaliştii de la G4Media au publicat un document care atestă faptul că Marcel Ciolacu s-a aflat într-un avion închiriat de Nordis, liderul PSD a explicat: ”Dacă am fost într-un jet privat, am fost pe banii mei, personal. Nu am mers niciodată, dar niciodată, în viaţa mea privată cu vreun avion sau într-o călătorie sau într-un concediu plătit de către altcineva. Am toate documentele care vor atesta acest lucru”.

Pe 20 noiembrie, Marcel Ciolacu a fost întrebat de News.ro de ce nu a recunoscut de la bun început că a fost într-un avion privat la Nisa. ”Am reacţionat ca un politician aflat contracronometru, între deplasări externe – în ultimele două săptămâni au fost vizite la Paris, Londra, Bruxelles şi zilele acestea la Budapesta – care a răspuns direct – printre alte mii de mesaje de tot felul – şi la întrebările celor care au realizat investigaţia.

Poate că nu am fost foarte inspirat în a răspunde, fiindcă eram tot timpul în grabă, dar adevărul este acesta: nu am fost nicăieri în vacanţă pe banii altora, mi-am plătit întotdeauna deplasările din banii personali”, a explicat Marcel Ciolacu. Pe 21 noiembrie, Marcel Ciolacu a relatat, la Antena 3, că zborul cu avionul privat a fost un cadou pentru fiul său.

”Am vrut să avem şi noi o aroganţă. Este cineva care se uită la noi şi care nu a vrut o dată să-şi facă un moft? Care nu a avut o dorinţă să-l alinte pe copilul său, să-i facă ceva mai extraordinar?”, a întrebat, retoric, Marcel Ciolacu, care a promis că ”voi scoate toate facturile, chitanţele” prin care să demonstreze că zborul privat a fost plătit din banii săi, nu de compania Nordis. Până acum, nu a publicat aceste dovezi.