Cercetătorii, surprinși de ceea ce au văzut la Polul Nord. Stratul de gheață este mai mare decât în 2012 și 2020

62390721
Shutterstock

Cantităţi neobişnuit de mari de zăpada acoperă gheaţa marină în Arctica - chiar şi în lunile mai calde august şi septembrie, a afirmat vineri un cercetător, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Fenomenul rar a fost remarcat de Marcel Nicolaus, un fizician în domeniul gheţii marine de la Institutul Alfred Wegener (AWI), Centrul Helmholtz pentru Cercetare Marină şi Polară, care a studiat regiunea.

El a făcut parte dintr-o echipă de cercetare condusă de directorul AWI Antje Boetius care a petrecut două luni la Polul Nord pe Polarstern, un spărgator de gheaţă, pentru a măsura proprietăţile gheţii marine. Se aşteaptă ca nava să revină sâmbătă la Bremerhaven, în Germania.

"De fapt, gheaţa arctică se caracterizează prin absenţa zăpezii în cursul verii, suprafaţa de gheaţă fiind acoperită de bălţi", a explicat Nicolaus într-o conferinţă de presă difuzată online.

Nivelurile actuale de ninsoare pot fi cauzate de presiunea scăzută în mod constant în timpul verii, care a creat un aer mai rece în Arctica.

"Vara anului 2023 marchează cea mai fierbinte vară la nivel global de când au început măsurătorile, gheţarii se topesc mai repede ca niciodată, incendiile forestiere devastatoare din Canada şi Siberia îşi lasă amprenta, gheaţa de mare s-a topit deja mai repede decât înainte în lunile mai şi iunie 2023", a constatat echipa de cercetători.

"Prin urmare, echipa de expediţie aştepta foarte puţină gheaţă de mare în timpul cercetărilor din centrul Oceanului Arctic”.

Ei au spus că primele rezultate au fost surprinzătoare. 

"Gheaţa de mare din centrul Oceanului Arctic nu s-a topit atât de mult pe cât se aştepta pentru august şi septembrie şi stratul a fost, de asemenea, mai gros decât în anii precedenţi", au menţionat cercetătorii în comunicatul difuzat online.

Ei au măsurat un strat de gheaţă de aproximativ 1,2 metri grosime, ceea ce este mai mult decât în 2020 şi 2012.

"A fost extraordinar", a afirmat Nicolaus, explicând că zăpada a salvat gheaţa, protejând-o de topirea la suprafaţă.

Echipa a afirmat, de asemenea, că nu a văzut aproape deloc alge de gheaţă care se formează de obicei pe partea inferioară a gheţii de mare.

"Gheaţa părea mai degrabă moartă anul acesta", a spus Antje Boetius. De obicei, sub gheaţa de mare se formează lanţuri lungi de alge de gheaţă, "un furnizor important de nutrienţi pentru întregul ecosistem", a adăugat ea.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Veninul de păianjen ar putea fi mai bun decât Viagra. Testele sunt în toi și promițătoare

O nouă alternativă la Viagra este dezvoltată de oamenii de știință brazilieni plecând de la veninul păianjenului Phoneutria nigriventer, cunoscut și ca păianjenul călător brazilian.

După o aşteptare de şapte ani, oamenii de știință de la NASA au deschis sonda Osirix-Rex. Ce au găsit în interior

După o aşteptare de şapte ani, oamenii de ştiinţă de la NASA au deschis, marţi, în sfârşit, o sondă spaţială care transporta cele mai mari mostre de asteroizi aduse vreodată pe Pământ, descoperind resturi negre.

Studiu alarmant. Cercetătorii au estimat când ar putea dispărea omenirea, din cauza încălzirii globale

Un "triplu atac" al dioxidului de carbon, al soarelui și al unui nou mega-continent ar putea face Pământul de nelocuit, potrivit unui nou studiu.

Recomandări
Propunere-surpriză pentru Nicușor Dan. Varianta de guvern care ar putea împăca și PSD și PNL

Joi au loc, la Cotroceni, consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială. Și asta în ciuda faptului că niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea cerută de Nicușor Dan. 

De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.