Cum să separi faptele de ficțiune în privința schimbărilor climatice. Noi mituri demontate de specialiști

schimbari climatice 2
Getty

PARTENERIAT: Specialiștii de la Climate Change Summit ne ajută să discernem între fapte și ficțiune atunci când vine vorba de schimbările climatice. Experții au demontat mai multe mituri care circulă în spațiul public.

Există mitul potrivit căruia oamenii nu mai pot opri sau încetini schimbările climatice. Ființele umane sunt totuși creaturi inteligente, inventive și adaptabile. Schimbările climatice sunt o provocare pe care omenirea o poate adresa dacă își adună forțele și acționează acum – de la guverne la comunități, familii și indivizi. Fiecare poate face ceva. Și trebuie.

Continuăm seria de mituri despre schimbările climatice demontate cu ajutorul specialiștilor invitați la cea de-a doua ediția a Climate Change Summit cea va avea loc în perioada 19-20 octombrie, la București.

Mitul 6: Energia verde este mai scumpă decât cea bazată pe combustibili fosili

În cele mai multe părți ale lumii, electricitatea provenită de la noile centrale care funcționează cu energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană sau cea solară, este acum mai ieftină decât energia din centralele pe combustibili fosili.

Noile proiecte eoliene și solare costă cu aproximativ 40% mai puțin decât centralele pe cărbune sau gaze construite de la zero – iar decalajul se mărește.

Citește și
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Între 2010 și 2021, proiectele de energie solară de mare amploare au înregistrat o reducere de costuri globală de 88%. Această scădere semnificativă se datorează în principal continuării îmbunătățirilor tehnologice, creșterii economiilor lumii și reducerii costurilor de finanțare pentru instalațiile eoliene și solare. Costurile energiei eoliene la sol au scăzut cu 68%, în timp ce costurile energiei eoliene offshore au scăzut cu 60% începând din 2010.

Mitul 7: Trecerea la o economie sustenabilă o să creeze milioane de șomeri

De fapt, e chiar invers. Tranziția către o economie net zero (de la una bazată pe combustibili fosili către una care funcționează cu surse curate de energie) va duce la o creștere a locurilor de muncă în sectorul energetic. E adevărat, aproximativ cinci milioane de locuri de muncă în producția de combustibili fosili ar putea dispărea până în 2030. În același timp, se estimează că 14 milioane de noi locuri de muncă vor fi create în energia curată, rezultând un câștig net de nouă milioane de locuri de muncă la nivel global, potrivit datelor furnizate de Agenția Internațională de Energie (IEA).

Numărul de locuri de muncă în sectorul energiei regenerabile a continuat să crească la nivel mondial în ultimul deceniu, cu cele mai multe locuri de muncă în industria energiei solare fotovoltaice, bioenergie, hidroenergie și energie eoliană. În 2022, sectorul energiei regenerabile a angajat direct și indirect aproximativ 12,7 milioane de persoane, comparativ cu aproximativ 7,3 milioane în 2012, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA).

Zeci de milioane de locuri de muncă suplimentare vor fi probabil create în următoarele decenii, pe măsură ce investițiile vor crește și capacitățile instalate se vor extinde. Este de așteptat ca până în 2050, sectorul energiei regenerabile să angajeze cel puțin 42 de milioane de oameni. Măsurile de eficiență energetică ar crea 21 de milioane de locuri de muncă suplimentare, iar flexibilitatea sistemului ar crea alte 15 milioane.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, fiecare dolar investit în surse regenerabile creează de trei ori mai multe locuri de muncă decât în industria combustibililor fosili.

Mitul 8: Nu oamenii sunt de vină pentru schimbările climatice

Există teorii potrivit cărora, de exemplu, vulcanii emit mai mult dioxid de carbon decât ar putea oamenii să producă vreodată. În realitate, vulcanii lumii emit mai puțin de 1% din dioxidul de carbon pe care oamenii îl pun în atmosferă într-un an, iar acest procent scade pe măsură ce emisiile antropice cresc anual. Pentru a pune acest lucru în perspectivă: vulcanii submarini (subacvatici) pot emite până la 97 de milioane de tone de CO2 pe an, iar vulcanii de pe uscat emit aproximativ 242 de milioane de tone de CO2 pe an. Spre comparație, activitatea umană generează 29 de miliarde de tone de CO2 (și în creștere) pe an.

Și încă ceva: în cazul erupțiilor foarte mari, precum cea a Muntelui Pinatubo în 1991, volumul de aerosoli vulcanici este atât de mare încât provoacă o scădere semnificativă a temperaturii globale, nicidecum o încălzire.

Mitul 9: Schimbările climatice nu sunt problema mea

Pe de o parte, 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din ultimele două decenii pot fi atribuite a 100 de producători de combustibili fosili, potrivit Carbon Disclosure Project. Deci rolul lor este clar important. Dar consumatorii bogați contribuie și ei cu o cantitate disproporționată de emisii prin alegerile pe care le fac. O altă evaluare cu privire la consumul casnic, realizată de Institutul de Cercetare pentru Sustenabilitate de la Universitatea din Leeds din Marea Britanie, sugerează că gospodăriile contribuie cu mai mult de 60% la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Așadar, sunt de luat în calcul și emisiile „indirecte”, rezultate din utilizarea bunurilor și serviciilor.

Nu în ultimul rând, principala cauză a schimbărilor climatice – arderea cărbunelui, petrolului și gazelor – provoacă poluarea aerului care, la rândul său, poate duce la boli respiratorii, accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord. În prezent, peste 8,7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza poluării aerului exterior.

Oricum ar fi și oricare ar fi contribuția ta la emisiile poluante, aceasta nu mai este o scuză pentru a nu acționa împotriva schimbărilor climatice și a împinge povara asupra generațiilor viitoare. Se observă deja efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra aprovizionării globale cu alimente, creșterea migrației, conflictelor, bolilor și instabilității globale, iar acest lucru se va agrava nu acționăm acum. Schimbările climatice provocate de om sunt cea mai mare criză de mediu a timpului nostru. Amenință viitorul planetei de care depindem pentru supraviețuirea noastră și suntem ultima generație care poate face ceva în privința asta.

Mitul 10: Oricum e prea târziu, nu mai e nimic de făcut

Dacă toate emisiile de gaze cu efect de seră produse de om ar fi oprite astăzi, temperatura Pământului ar continua să crească câteva decenii, deoarece curentele oceanice aduc căldura excesivă stocată în adâncuri înapoi la suprafață. Însă odată cu radierea căldurii excesive către spațiul cosmic, temperatura terestră s-ar stabiliza. Fără influența umană suplimentară, procesele naturale ar începe să elimine treptat dioxidul de carbon în exces din atmosferă, iar temperaturile globale ar începe să scadă treptat.

Potrivit celui mai recent raport IPCC, lumea trebuie să reducă emisiile de carbon cu aproape jumătate în următorii șapte ani pentru a rămâne pe drumul spre limita de încălzire globală de 1,5 grade Celsius și pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice. Cu toate acestea, emisiile continuă să crească.

În raportul IPCC, există un grafic care oferă o hartă a opțiunilor pentru reducerea emisiilor de carbon, bazată pe 175 de studii și elaborată de un grup de cercetători. Acest grafic arată că energia solară și eoliană sunt cele mai eficiente opțiuni, având potențialul de a reduce 8 miliarde de tone de CO2 anual până în 2030, echivalentul emisiilor combinate ale SUA și Uniunii Europene în prezent. Mai mult, această reducere poate fi realizată la un cost mai mic decât menținerea sistemelor actuale de producere a energiei electrice.

Cercetătorii subliniază că principalele soluții sunt energia eoliană, energia solară, eficiența energetică, oprirea defrișărilor și reducerea emisiilor de metan.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi și să protejăm mediul
Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi și să protejăm mediul

Industria alimentară este considerată de specialiști unul dintre cei mai mari poluatori. Cu toate că este nevoie de multe resurse pentru a produce mâncarea, în final mare parte din ea ajunge la gunoi.

Ce s-a întâmplat în România după introducerea garanției de 50 de bani pentru PET-urile returnate
Ce s-a întâmplat în România după introducerea garanției de 50 de bani pentru PET-urile returnate

Odată cu implementarea Sistemului de Garanție Returnare, RetuRO, bunele obiceiuri încep să dea rezultate. Peste o jumătate de miliard de ambalaje au fost reciclate.  

Soluții moderne pentru gestionarea deșeurilor textile. Ce trebuie să știm despre reciclarea hainelor
Soluții moderne pentru gestionarea deșeurilor textile. Ce trebuie să știm despre reciclarea hainelor

Gestionarea deșeurilor textile este complexă și, adesea, din această cauză hainele ajung să sfârșească aruncate la gunoi.  

Recomandări
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu

La trei zile de la alegerile locale din 9 iunie încă se numără voturi, după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a interzis - până la obținerea datelor finale - orice întrerupere a procesului de verificare și centralizare.  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

Motivul pentru care INS nu a mai putut anunța azi statisticile legate de salariul mediu pe economie pentru luna aprilie
Motivul pentru care INS nu a mai putut anunța azi statisticile legate de salariul mediu pe economie pentru luna aprilie

Astăzi, 12 iunie, Institutul Național de Statistică ar fi trebuit să anunțe, conform calendarului oficial, statistica legată de starea și de evoluția salariului mediu pe economie la nivelul lunii aprilie. Ieri INS a anunțat că amână datele.