Ecologistii acuza Ministerul Mediului ca permite impuscarea animalelor salbatice pe baza unor studii gresite
553 de ursi si 482 de pisici salbatice ar putea fi impuscate in urma unui ordin de ministru contestat de organizatia WWF-Romania.
Romania are "un sistem de raportare si administrare in care vanatorii numara, gestioneaza, impusca si fac profit de pe urma animalelor salbatice", situatie care "va genera erori grave", considera reprezentantii organizatiei de mediu WWF-Romania.
Acestia sunt nemultumiti de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) aflat in dezbatere publica pana pe 30 septembrie, referitor la cotele de vanatoare pentru ursi, lupi si pisici salbatice, act normativ care prevede impuscarea a 552 de ursi, 657 de lupi si 482 de pisici salbatice.
Potrivit unui comunicat al WWF-Romania, postat miercuri pe pagina de Internet a organizatiei, cotele sunt propuse in conditiile in care ministerul accepta partial argumentarea unui studiu de specialitate realizat de catre un colectiv al Facultatii Transilvania din Brasov.
"Acelasi studiu nu mai este considerat valabil cand vine vorba de stabilirea cotelor pentru ras, desi nu se ofera vreo explicatie in acest sens. Mai mult, desi 6 din 9 experti din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazeaza hotararea si au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate (...) Vanatoarea va fi singura alternativa de control a conflictului dintre om si animalele salbatice, daca Ordinul ministerial aflat in dezbatere publica pana vineri, 30 septembrie va trece mai departe. Si asta in conditiile in care cotele stabilite de autoritati se bazeaza pe un studiu care propune impuscarea a 68 de rasi si 474 de pisici salbatice, fara sa existe inregistrate pagube cauzate de aceste specii. Autoritatile nu propun nicio alternativa la vanatoare, cum ar fi implementarea de masuri de prevenire a conflictelor cu animalele salbatice, caini la stana, garduri electrice, repelente etc. Nici macar sistemul de compensatii, existent in acest moment, nu functioneaza eficient", se noteaza in comunicatul WWF-Romania.
In anul 2014, WWF-Romania si Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice (ACDB) au aratat ca rata de crestere cu 10% a ursului brun in Maramures este neobisnuita in raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decat in Suedia, tara cu cea mai spectaculoasa crestere a populatiei de urs brun in ultimii ani (4,7%). De asemenea, cifrele oficiale din judetele Vrancea si Harghita au indicat cresteri cu 50% mai mari decat oriunde in lume, "desi calitatea habitatului nu este comparabila cu cele din America de Nord sau din unele parti al Europei".
"In aceste conditii, WWF Romania, ACDB si Grupul Milvus se opun clar ordinului si cer refacerea studiului pe baza caruia ministerul doreste sa autorizeze noile cote de impuscare a animalelor salbatice. Pagubele raportate in studiu sunt de 66.779 de lei, in cazul lupului, si 783.018 de lei, in cazul ursului, pentru pisica salbatica si ras nefiind inregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse in contextul milioanelor de euro generate de industria vanatorii pentru aceleasi specii - un trofeu de urs valoreaza in medie 8.000 de euro - motivatia din spatele acestui ordin devine cel putin indoielnica. Mai mult, chiar daca aceste compensatii nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se platesc cu intarzieri semnificative iar procesul este ingreunat pentru pagubit', subliniaza organizatia de mediu.
In acest sens, WWF-Romania, ACDB si Grupul Milvus solicita Ministerului Mediului revizuirea cotelor si identificarea fara intarziere a solutiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte intre speciile salbatice si comunitatile locale.
Ursul, lupul, rasul si pisica salbatica specii protejate prin lege atat la nivel national, cat si european, prin directiva Habitate.
Reactia Ministerului Mediului
"Ordinul este supus dezbaterii publice, prin urmare, prin insusi rolul unei astfel de proces deschis si transparent orice opinie sau observatie face ca intregul demers sa capete consistenta si sa conduca spre un act imbunatatit si public.
- Ordinul la care mass-media face referire este unul care este emis an de an, din 2007 incoace, in conformitate cu Directiva Habitate a Uniunii Europene. Anul trecut de exemplu, prin Ordin au fost acordate 540 de derogari pentru exemplarele de urs, 598 pentru exemplarele de lup si 496 pentru exemplarele de pisica salbatica. Exemplul poate continua si cu derogarile stabilite pentru anul 2014-2015: 550 (urs), 520 (lup) si 440 (pisica salbatica).
- Ceea ce este cu totul nou in acest an, este faptul ca pentru prima data Ministerul Mediului a pus in consultare publica un astfel de ordin, in spiritul transparentei ca forma de a guverna.
- Actul spus dezbaterii deschise este sustinut de un studiu anual de evaluare a efectivelor populatiilor de carnivore mari din Romania realizat printr-un acord cu ICAS Brasov, Universitatea Transilvania Brasov si Fundatia Carpati - prin masuratori in teren, evaluarea zonelor vulnerabile la carnivorele mari si alti indicatori care vizeaza siguranta cetatenilor, starea de conservare a speciilor dar si echilibrul acestora.
- In plus, tot in premiera, Ministerul Mediului a organizat un grup de lucru care sa analizeze studiul ICAS si sa formuleze observatii si propuneri pe marginea acestuia.
- Atat ordinul cat si observatiile grupului de lucru au fost inaintate, conform procedurii, Academiei Romane ca cel mai inalt for de stiinta si cercetare fundamentala.
- In final, precizam ca Directiva Habitate permite tuturor tarilor UE, derogari in scopul prevenirii unor pagube importante, in special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, fermelor, padurilor, exploatatiilor piscicole, apelor şi altor bunuri, fie in interesul sanatatii şi securitatii publice sau in scop de cercetare ştiintifica şi educatie etc.
Intelegem empatia publica a celor care au acces doar la informatii care sugereaza „un macel” impotriva animalelor salbatice din Romania. Ministerul Mediului prin demersurile sale de constituire a grupului de lucru, implicare a mediului academic si consultare a publicului larg doreste sa se asigure ca masurile derogatorii nu sunt in detrimentul mentinerii speciilor.
Aceasta dezbatere este si un prilej de identificare a posibilelor alternative acceptabile precum dezvoltarea de programe prin AFM pentru sustinerea comunitatilor vulnerabile la carnivore mari (finantarea gardurilor electrice), dezvoltarea unor baze genetice care sa furnizeze informatii mult mai precise, elaborarea de planuri nationale pentru speciile de carnivore mari, finantarea unor studii cu aplicabilitate pe o perioada mai mare de timp care sa reflecte mai exact o analiza intre sporul natural si cotele de recoltare astfel incat mentinerea speciilor sa fie intr-o stare de conservare favorabila in arealul lor de dezvoltare."
Etichete: ecologisti, lupi, ministerul mediului, pisici salbatice, ursi, vanatoare, wwf,
Dată publicare:
