Antrenorul de la catedra de matematica si olimpicii sai. "E nevoie de o schimbare totala in mentalitatea profesorului"

Un tanar de 26 de ani a ales sa profeseze in Romania, dar nu oricum, ci antreneaza alti olimpici internationali. Mai presus de a fi dascal, le arata ca este om: ii scoate din clase si biblioteci si ii duce la seri cu distractie si...karaoke. Isi indruma elevii sa socializeze mult, sa se implice activ in societate si nu ezita sa le arate ca trebuie sa-si urmeze orice pasiune.

Se da o ora de matematica la un liceu din Bucuresti. Se adauga un profesor si elevii sai, iar din ecuatie se scad politeturile inutile si traditionala rigiditate din sistemul de invatamant romanesc.

Acesti tineri alcatuiesc lotul international de olimpici ai Romaniei. Exceleaza la algebra, geometrie, sau trigonometrie si timp de 4 ore pe zi, nu li se preda dupa programa normala, ci fac exercitii multi mai dificile, ca sa dea piept cu marile concursuri ale lumii. Iar Romania a obtinut in acest an 6 medalii si a ocupat primul loc din Uniunea Europeana la Olimpiada Internationala de Matematica.

Dascalul de la tabla nu se considera profesor, ci antrenorul lor. Flavian Georgescu are 26 de ani si, la randul sau, a fost medaliat cu aur la Olimpiadele Internationale, atat in anii de liceu, cat si la facultate. As in rezolvarea ecuatiilor, a fost vanat de Universitati de prestigiu din Statele Unite sau Marea Britanie, pentru a face cercetare in matematica la nivel inalt. S-a tot gandit si intr-un final a …refuzat.

“Am simtit ca este foarte bine pentru mine sa raman in Romania, simt ca daca absolut toti olimpicii Romaniei ar pleca afara, ce am mai face noi, pe cine am mai avea, avem nevoie de oameni buni.”

S-a nascut si a copilarit la Suceava, iar mai tarziu, rezultatele de la Olimpiade l-au adus la un liceu privat din Bucuresti, unde a primit o bursa si unde preda si in prezent. Mentorul lui Flavian de la facultate, profesor universitar si doctor in matematica, sustine il apreciaza pentru ca si-a dorit sa fie dascal in Romania.

“Din generatia lui, cativa chiar au terminat doctoratul si sunt in Universitati straine profesori. A dat examen de titularizare in sistem, a luat aproape 10. Daca tu faci performanta fiind un dascal exceptional si produci in fiecare an 20 de viitori intelectuali de exceptie, e mai bine decat o teorema extraordinara care rezolva o problema de matematica”, explica Radu Gologan, profesor universitar.

La ore se rade mult, si solutiile apar mai usor, cat timp atmosfera este foarte destinsa. Astazi este ziua lui Teo si colegii ii canta.

Vocea profesorului rasuna in clasa, iar elevii sai au vazut ce poate in materie de muzica. Ies aproape saptamanal in oras, la seri de karaoke, in care Flavian dezbraca hainele de profesor si se imagineaza tinand concerte pe marile scene.

In PUB e admirat si aplaudat. In ochii elevilor sai devine …om, isi arata pasiunea pentru cantat si ii incurajeaza sa fie deschisi si sa isi urmeze hobby-urile.

O fire retrasa, Flavian sustine ca atunci cand canta, scapa si de emotii si de inhibitii, si a vrut a le arate asta si elevilor sai, care la randul lor, sunt firi mai introvertite.

“Cred ca trebuie sa facem ceva astfel incat invatamantul si comunicarea din ziua de azi sa se dezvolte si eu cred ca nu mai merge ca pe timpuri cand profesorul era profesor si elevul nu se apropia de el, pentru ca altfel eu nu cred ca vom avea rezultate prea curand. Si ar fi un semnal de-al meu fata de toti profesorii din ziua de astazi, trebuie sa ne schimbam, Romania trebuie sa se schimbe.”

Karaoke face inca din anii studentiei. Prietenia cu elevii si stilul sau degajat nu au fost vazute tocmai bine printre colegii de breasla. A fost apostrofat cand a fost vazut ca intra la ore, cu cana de cafea.

“S-a intamplat in cancelarie, in primul an aici, se uitau profesorii foarte ciudat cand beam cafea. Adica domnul poate bea si cafea? Adica pentru ei profesorul e acel om foarte serios, de la catedra care preda si e foarte important sa fii intai om in fata elevilor. Chiar am citit de curand o carte in care se face diferenta intre un profesor bun si unul excelent. Poti fi un profesor foarte bun si sa ramai profesor. Ei simt nevoia sa socializeze, sa aiba un om in fata. Ok esti si profesor, dar trebuie sa fii si om.”

Stie ca cei din bani sunt adolescenti focusati pe studiu intens, si ii motiveaza sa aiba o relatie buna cu oamenii de la catedra. Ioana iubeste matematica si are putin timp de prieteni si activitati extrascolare: “Anul trecut am luat aur la olimpiada europeana pentru fete. Eu chiar am pornit foarte devreme cu matematica. Presupun ca daca as fi avut timp, as fi facut si alte lucruri.”

Stefan si Teo vor sa studieze in strainatate, dar vori sa se intoarca in Romania, sa devina programatori bine platiti. “Stand in mediul asta, astia sunt oamenii intre care te invarti. Poti sa te implici in activitati extrascolare intr-un sport intr-o organizatie non-guvernamentala, in alte chestii.”

Profesorul lor stie cata presiune exista asupra adolescentilor olimpici, asteptarile parintilor si profesorilor sunt uriase. Si atunci a avut o idee.

“Chiar de la inceputul clasei a IX-a, de 3 ani, implementez un program de psihologie, de motivare. Un psiholog atestat lucreaza cu ei, cateva sedinte, pentru ca este foarte greu sa gestionezi un esec la aceasta varsta. Pentru ei Olimpiada este totul, pentru ei un esec poate sa insemne o deceptie care sa duca la depresie. Ei nu sunt pregatiti pentru esecuri marea parte dintre ei. Pentru ca am trait si eu astfel de momente la varsta lor, stiu ce simt, stiu prin ce trec ei”

Ii incurajeaza sa nu se inchida in lumea culegerilor, sa iasa din
biblioteci si sa fie in mijlocul oamenilor. Sa scape de aura de tocilari usor autisti, sa aiba prieteni, sa ia initiativa si sa aduca in societate un crampei din civilizatia si lucrurile frumoase pe care le vad in tarile unde ajung, la olimpiade. Ei l-au ascultat s-au organizat impreuna cu alti tineri, intr-o asociatie. Au sedinte de socializare cu alti elevi, fac voluntariat si participa la evenimente caritabile. Unul dintre proiecte vizeaza un lucru aparent banal – statul pe dreapta, pe scarile rulante de la metrou.

"Este nevoie de o schimbare totala in mentalitatea profesorului ca sa putem colabora cu elevii asa cum trebuie. Din pacate foarte putini profesori in ziua de astazi colaboreaza cu ei. "

Este casatorit, sotia este educatoare, si muzica i-a adus impreuna. Au un baietel de un an, iar Flavian a cantat mult la botezul lui, asa cum ii canta ori de cate ori se joaca impreuna. Acasa lasa deoparte culegerile si a inceput sa citeasca bloguri si carti de parenting.

“- Cum il cheama?
- Flavius Matei. Am zis ca pe tatic. Ce faci iubire?
- Si numai el e, sau va mai doriti?
- Da, ne mai dorim unul. Da, si sa fie mai apropiati. “
Tatal are o mica ingrijorare, vis a vis de calitatea invatamantului romanesc, in care va pasi cel mic peste catia ani.
“Meseria pe care o fac eu e mai mult de antrenorat decat de a preda matematica obisnuita. In momentul de fata Romania are un sistem destul de slab din punct de vedere universitar si preuniversitar. Nu sunt de acord cu ce se intampla in momentul de fata, si doi nu cred ca avem instrumentele necesare pentru a dezvolta elevii asa cum trebuie. Aici cred ca mai trebuie lucrat.”

Spune ca a vazut profesori care uita pedagogia la poarta scolii, dar aduc frustrarile in clase. Care nu fac meseria din pasiune ci din lipsa de alternative. Sustine ca tinerii de elita de astazi ar putea produce o schimbare de proportii in sistem, daca vor fi incurajati si atrasi sa predea.

“Nu cred ca eu sunt cu ceva mai special, faptul ca ii antrenez pe acesti olimpici, in primul rand ei sunt niste oameni deosebiti, sunt foarte destepti, si lor li se datoreaza in cea mai mare masura performanta. Daca nu facem ceva ca aceste genii sa ramana in Romania,nu stiu o organziatie, ceva, sunt minti luminate, fara sa exagerez, si Romania are nevoie de asa ceva.”

A refuzat o cariera de succes in cercetare, la institutii de prestigiu din strainatate. A vrut sa fie aproape de olimpicii Romaniei, sa-i invete sa obtina performante fara stres, cu zambetul pe buze. Matematica i-a dezvoltat logica, iar muzica i-a deschis sufletul.

Flavian Georgescu este un exemplu nu doar prin rezultatele sale si ale tinerilor pe care ii antreneaza, ci prin modul in care reuseste sa le fie in acelasi timp si dascal si prieten. Castiga respectul copiilor aratandu-l ca e bine sa ai pasiuni. Are un stil degajat, le incurajeaza aspiratiile si ii ajuta sa devina mai buni si mai uniti, intr-o societate care are nevoie mai mult ca oricand, de elite.