Pe urma miliardelor pierdute ale Romaniei socialiste, investite in afara

×
Publicitate

PARTEA I. Suntem intr-o criza economica perpetua, dar nu suntem in stare sa ne recuperam miliardele de dolari investite pe vremuri in strainatate. Anii regimului Ceausescu au insemnat o perioada foarte activa in politicile economice externe.

Partea II: Responsabilii de recuperarea datoriilor externe si ce (n-)au facut acestia

Partea III: Romania, te iubesc: Lista tarilor care ne datoreaza sume colosale

Romania, te iubesc: Krivoi Rog, colosul care inghite din banii tarii

Aveam relatii si schimburi comerciale cu zeci de state. Si dupa 1989 multe dintre ele ne-au ramas datoare. In 1989 sumele pe care Romania le avea de recuperat din strainatate erau consistente. Este vorba de multe miliarde de dolari. Investitii in instalatii petroliere, fabrici de armament, institutii publice, instalatii de irigat.

Acum, in 2011, lista s-a subtiat. Multe state care ne sunt datoare nici macar nu se mai gandesc sa ne plateasca vreun dolar. In anii '80 romanii au fost suspusi la restrictii uriase pentru ca Nicolae Ceausescu sa investeasca in strainatate.

O lista lunga. Multe tari, multi bani, sume colosale. Toti acesti bani teoretic sunt ai Romaniei. Toate aceste state ne sunt datoare, dar noi ori nu vrem, ori nu stim sau nu putem sa ne recuperam datoriile, miliarde de dolari investite pe vremuri in strainatate. Ceusescu si-a dorit sa fie bine vazut peste granita asa ca politica externa a fost o prioritate. Romania avea relatii si schimburi comerciale cu zeci de popoare. Dupa 1989, multe dintre ele ne-au ramas datoare.

In decembrie '89 Romania era intr-o situatie paradoxala. Pe de o parte populatia rabda de foame, era umilita, iar pe de alta parte Republica Socialista Romania avea in conturi 2 miliarde de dolari cash, (bani care vor disparea in anii '90). Mai mult, in afara de acesti bani, Romania avea investitii si datorii de recuperat in valoare de multe miliarde de dolari. Si ca paradoxul sa fie total, Romania nu mai avea datorii externe.

Povestea incepe in anii '70 cand statul roman se imprumuta masiv pentru industrializarea fortata a tarii, dar si pentru investitii externe megalomaniace. Dorinta lui Ceausescu era ca Romania sa devina o putere politica si economica importanta, iar el un lider mondial.

La inceput totul parea sa mearga bine, dar in urma unor tranzactii speculative cu grau si petrol, tara intra in blocaj financiar si incetare de plati.

Razvan Temesan era la vremea respectiva seful Directiei de Credite Externe din Banca romana de comert exterior.

"Deci 10 miliarde 170 de milioane de dolari a fost varful datoriei externe pe care a avut-o vreodata Romania", a declarat Temesan.

Stefan Andrei, vice-prim ministru cu probleme de comert exterior isi aminteste foarte clar momentul. Statul comunist nu mai avea bani nici pentru cele mai elementare plati.

"Atunci ne gaseam in situatia in care si pilotii primeau bani in servieta ca sa plateasca aterizarea si decolarea de pe aeroporturile straine", isi aminteste Stefan Andrei.

Romania ajunge la mana celor mai mari state creditore adunate in Clubul de la Paris si Fondul Monetar International. Negocierile au fost foarte dure. Sub presiune, Nicolae Ceausescu ia o hotarare pe care unii o considera eroica, altii criminala: plata tuturor datoriilor externe inainte de termen.

Pentru plata datoriei, mare parte din productia agricola si industriala a tarii ia calea exportului. Coada la mancare devine un obicei. S-a instituit rationalizarea produselor de baza, iar benzina si alimente ca painea, uleiul, zaharul si faina au inceput sa fie distribuite pe cartele. Despre portocale sau masline, romanii auzeau la sarbatori.

Romania investeste in alte state din care Ceausescu spera sa primeasca resurse pentru economia romaneasca: petrol, metale, bumbac. Romania devine o banca pentru tarile in curs de dezvoltare. In timp ce la Timisoara incepea revolutia, Ceausescu era in Iran.

In aprilie 1989, in Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceausescu anunta rambursarea integrala a creditelor internationale spre bucuria intregului popor. Romania nu mai avea datorii si avea investitii uriase. Opt luni mai tarziu Ceausescu moare si odata cu el mor si investitiile facute de statul roman peste granita.

Aproape 9 miliarde de dolari s-au investit in intreaga lume. Acum, in 2011, datele oficiale vorbesc de doar 2 miliarde si jumatate de dolari. Diferenta nu a fost recuperata de romani, ci ori a fost stearsa ori s-a pierdut.

"Romania, te iubesc!" a pornit pe urmele banilor pierduti din strainatate, in Africa, Sudan. Pe cel mai sangeros continent al ultimilor 50 de ani.

Cand spui Sudan, spui malarie, febra galbena,instabilitate politica, saracie, razboaie civile si genocidul de la Darfur. In Sudan, Romania a construit fabrici, instalatii petroliere, cladiri pentru institutiile statului, case. In total Sudanul ne datoreaza 170 de milioane de dolari. De cum am pus piciorul in Sudan au inceput restrictiile.

Mai peste tot iti este interzis sa filmezi pentru a nu scoate la iveala problemele din aceasta tara. Singurul loc in care poti filma linistit este cladirea parlamentului din capitala Khartoum -mandria Sudanului, construita in anii '70 de romani si pe banii romanilor.

Arhitectura ne este familiara, semn ca pe undeva mana lunga a comunismului romanesc a ajuns departe. Cladirea parlamentului din Khartroum este, daca nu cea mai spectaculoasa constructie facuta de romani aici, este cea mai mare, cu siguranta.

Cu Sudanul, Romania a avut o relatie buna inainte de '90 si avea schimburi economice intense. In primul rand, din Sudan noi aduceam bumbac. Frate ca frate, dar atunci cand vine vorba de datoriile restante, oficialul sudanez schimba vorba si sugereaza ca trebuie sa se refaca prietenia inainte de a vorbi despre bani si datorii. Pana atunci ei se bucura de cadourile facute de romani.

Casa Poporului din Khartoum nu seamana cu Casa Poporului din Bucuresti, ci poate cu palatul copiilor, al pionierilor, asa cum era pe vremuri.

Relatiile cu Sudanul s-au poticnit inainte de caderea lui Ceausescu. Din anii 80 au avut loc nenumarate conflicte intre nordul dominat de musulmani si sudul populat de triburi care incercau sa obtina independenta. Dupa un conflict care a durat aproape 20 de ani si a facut nenumarate victime, beligerantii au semnat un acord. Din iulie anul acesta, Sudanul se va desparti in doua tari, cel mai probabil Sudanul de Sud si Sudanul de nord.

Desi acum in Sudan este liniste, tara ramane fracturata si ranile nu s-au inchis inca. In noile conditii este foarte greu de spus daca Romania va mai putea recupera ceva din cele 170 de milioane de dolari. Care dintre cele doua noi state va palati datoria?

Articol recomandat de sport.ro
Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni
Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni
Citește și...
Rețeaua balastierelor, sub presiune după ani de toleranță. Culisele unui sistem acaparat de o „caracatiță” de interese

„Țara care se sapă singură”, partea a III-a. Astăzi vorbim așadar despre un sistem în care deciziile publice și interesele private se amestecă. În multe cazuri, firmele din domeniu gravitează în jurul unor rețele locale de influență. 

Inspectorul care a descoperit balastierele ilegale, retrogradat și amenințat: „Am găsit pe capota mașinii o pisică moartă”

„Țara care se sapă singură”, partea a II-a. România are 11 administrații bazinale regionale, și în toate se reclamă gestionarea cursurilor de apă și mai ales cum sunt autorizate și verificate balastierele.  

Industria în care se fură cu voioșie, la vedere, cu milioanele de tone. Statul știe și nu face nimic. ”Suntem hoți, noi?!?”

Țara care se sapă singură” – partea I. În România, nisipul și pietrișul au devenit aur, într-o industrie de miliarde, alimentată de construcții și bani publici. Balastiere apar peste tot, chiar și în arii protejate.

Recomandări
Ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz la câteva ore după anunţarea încetării focului între SUA şi Iran

Datele privind traficul maritim indicau o activitate redusă în Strâmtoarea Ormuz la mai mult de șase ore după ce SUA și Iranul au anunțat o încetare a focului de două săptămâni.

Efectele armistițiului anunțat de Donald Trump. Prețul petrolului a scăzut sub 100 de dolari barilul

Prețul petrolului Brent a scăzut cu 14%, ajungând la 94 de dolari pe baril după anunțul lui Trump privind încetarea focului și promisiunea Iranului de a redeschide strâmtoarea Hormuz sub propria sa administrare.

Boala care l-a răpus pe Mircea Lucescu. Încercările medicilor au fost zadarnice, pe final

Mircea Lucescu era internat de nouă zile la Spitalul Universitar. Deși săptămâna trecută se simțea bine și trebuia externat, starea lui s-a deteriorat rapid, iar medicii nu l-au mai putut salva.