"Mai putine teme pentru elevi" Mesajul Ministrului Curaj pentru profesori. Ce spune de folosirea telefoanelor la ore
Ministrul Educatiei si Cercetarii Adrian Curaj este invitatul lui Cristian Leonte in editia de duminica, 17 aprilie, a emisiunii “Dupa 20 de ani”.
Ce mesaj aveti pentru profesorii care au salarii foarte mici acum, ca guvernul a renuntat la proiectul salarizarii bugetarilor?
Eu am incredere in dansii, am incredere in cei care slujesc cu adevarat scoala. Si sunt multi, sunt profesionisti. Scoala romaneasca nu e una neperformanta, vedem asta in copiii nostri. Le transmis mesajul ca am incredere ca isi vor face cu aceeasi dragoste si respect munca si sunt convins ca vor veni si vremuri mai bune.
Un salariu de 1.500-1.600 de lei/luna pentru un profesor debutant vi se pare suficient pentru motivarea sa?
Sunt ministrul Educatiei, as vrea salarii cat mai mari pentru profesori si pentru cercetatori, dar asta este realitatea acum.
Cand se va schimba aceasta realitate?
Tine de multe componente. Tine de modul in care vom reusi sa colectam mai bine taxele, de comptetivitate, si aici rolul educatiei si al cercetarii cred ca sunt esentiale.
Exista o initiativa legislativa in Parlament care prevede masuri si pedepse dure pentru institutiile care au grija de cei mici. Cunoasteti cazul gradinitei unde directoarea a agresat copiii, cum e posibil sa se intample asa ceva?
E inadmisibil. Sunt pseudo-gradinite. Nu sunt gradinite, practic sunt niste societati comerciale care nu au nicio legatura cu scoala. De aceea, nici colegii mei care se ocupa de acreditare si avizare de functionare nu au stiut ca existau.
Cum e posibil sa existe atatea gradinite neavizate?
Eu nu o sa spun acum cum este posibil, ca realitatea ne spune ca e posibil. Eu o sa va spun ce am facut: mi-am invitat colegii de la Protectia Copilului, de la alte institutii care joaca un rol in educatie. I-am invitat pentru a putea discuta impreuna cine raspunde si de ce, pentru a clarifica. Aceste legi cred ca ar trebui adoptate inainte, nu dupa ce se intampla ceva. Aici e grija mea: oare nu putem avea un cadru normativ simplu, dar clar?
Sunteti ministru, nu puteti reglementa acest cadru?
Pai pot. Voi reglementa rolurile diverselor agentii in acest mecanism. E deja online un ghid pentru parinti, ce trebuie sa stie un parinte cand alege o gradinita sau o scoala. Sunt trist ca nu l-am avut inainte, avem grija ca informatia despre scoli sa fie prezenta. Imi pare rau sa spun asta, dar din 2016 nu mai erau actualizate. Le-am cerut colegilor mei si au actualizat. Este la zi informatia asupra a ceea ce functioneaza legal. Am invitata alte institutii implicate in educatie, sanatate, grija copil, pentru a vedea cand apare o situatie cine raspunde si de ce.
Cine verifica gradinitele? Cum ne asiguram ca nu se mai repeta asemenea situatii?
De asta i-am chemat, ca sa fiu sigur ca avem solutii. Fiecare din acesti actori sa isi joace rolul, o sa avem o pagina de Facebook, „Gradinite si scoli mai sigure”, astfel incat cand cineva constata ca exista o astfel de entitate sa putem actiona – unde e cazul MEC, unde e cazul Protectia Copilului sau ANPC. Parintii, la randul lor, sa fie atenti unde isi duc copiii iar cand constata ca e ceva in neregula sa ne anunte.
Situatia de la acea gradinita e urmatoarea: parintii nu stiau, statul nu stia. Asta se poate repeta oricand. Cum se vor asigura autoritatile ca asa ceva nu se mai intampla?
Eu cred ca este important si atunci cand se da autorizatia de functionare pentru o firma. Cand e de tipul gradinita, trebuie un aviz de la o institutie publica ca e voie sa faci acest lucru acolo. Cred ca va trebui discutat si stabilit ca trebuie orice sesizare procesata intr-un fel. Eu mi-am asumat, e grija fata de copil.
Academicianul Solomon Marcus spunea „Tot ce numim noi invatare in scoala sunt acte artificiale de memorare”. Tocmai ati definitivat planul-cadru pentru gimnaziu. Se va intampla din noua acest lucru?
Speram ca nu. Nu sunt ore mai multe, de fapt sa ne uitam care sunt principalele lucruri noi: esential este ca revenim la ceva ce s-a promis, dar nu s-a pus in practic niciodata. 75% din timp e curricula obligatorie, 25% e la dispozitia profesorului. Stiti cum arata manualele de care domnul academician povestea? Acolo acopera 100% din timpul profesorului, cand sa lucreze mai mult cu elevii. Ce aduce nou acest plan-cadru e ca manualele vor acoperi 75% din timp. Conteaza mult.
Vor fi mai putine teme?
Putem invata mai frumos si mai apropiat de nevoile elevilor. Si le transmit un mesaj colegilor mei profesori: trebuie sa avem grija ce anume dam ca teme elevilor. As vrea sa fie mai putine teme, dar mai focalizate si mai interesant construite.
2015, Institutul de Stiinte ale Educatiei ne spune de ce se plang elevii: program prea lung, incarcat, 25%, prea multa materie, 25%, prea multe teme pentru acasa, 20%. Rezolva impartirea 75-25% aceste probleme?
Rezerva pe care o va avea profesorul la clasa conteaza foarte mult. Acel 25% real inseamna ca de fapt se va lucra diferentiat cu clasa in functia de performanta ei. De ce dau multe teme: mi-e frica cumva ca nu cumva sa nu ajung la performanta dorita a elevului. E nepotrivit. Aici apare discutia: cine e performant in a aborda clasa? Aici discutam de performanta profesorului. E performant acela care in conditii grele, in mediul rural, reuseste sa creasca performanta elevilor, sau cel care tine elevii intotdeauna la 9 si 10.
Veti incuraja profesorii sa dea mai putine teme?
Eu as vrea sa dea mai putine, dar pline de continut. Sa-si atinga tinta. Nu numar mare, scris mult. Noi incercam sa le reducem lor incarcarea administrativa, ei sa se gandeasca cum anume descarca administrativ elevul.
Un psiholog american spunea ca niciun studiu nu a demonstrat utilitatea temei pentru acasa. Nu putem renunta?
Putem incerca, trebuie sa incercam. Niciun studiu nu a spus ca ar fi bune sau rele. Le-as recomanda profesorilor sa aiba grija cum formuleaz temele, nu trebuie sa tinem copilul la masa repetand si repetand.
Cat ar trebui sa stea un copil la scoala?
Eu as vrea sa stea mai mult. Toata experienta internationala este legata de un copil care sta la scoala destul de mult, scoala dupa scoala e importanta, exista si o masa calda in cele mai multe tari dezvoltate si Romania nu are de ce sa nu se considere o tara dezvoltata. Iar atunci cand ajung acasa sa nu aiba teme excesive, ci sa se ocupe de alte lucruri.
Realist vorbind, credeti ca e posibil in Romania asa ceva?
Da, e realist, nu peste tot dar in multe zone. Sa nu uitam ca in zonele rurale scolile se inchid dupa ora 13. De ce? De ce sa nu tinem mai mult copiii acolo? De ce sa nu lucram cu ei, de ce sa nu folosim infrastructura, fiindca avem infrastructura. Eu cred ca avem si profesori, cred ca trebuie sa transmitem mai clar mesajul ca vrem acest lucru. Conteaza si altceva decat salariile. Contributii mici si mesajul ca profesorii conteaza pot avea beneficii majore. Incercam la Guvern sa gasim resurse incat sa punctam efortul suplimentar facut de profesori, mai ales in zonele dezavantajate. In orase e complicat, mai ales dupa ce am aflat ca la scoli, spre deosebire de universitar nu se stabileste o cifra maximala de scolarizare. Sunt scoli foarte bune care au 4 schimburi, altele sunt goale.
Va propuneti sa schimbati acest sistem?
Nu am timp, dar as vrea. Mandatul meu e scurt, dar pot lasa niste seminte de viitor.
Cum puteti schimba cifrele de scolarizare prea mari in scolile bune?
Foarte simplu: metodologia de acreditare a scolilor.
Toti parintii or sa va spuna ca isi dau copilul la scoala cea mai buna.
Eu nu am spus ca nu pot face asta, dar e o scoala care produce si lucreaza la capacitatea ei. Ne gandim ca au nevoie si de spatiul scolii, care poate duce la activitati diferentiate. Noi vorbim de curricula la dispozitia scolii, dar uitam de fapt ca e de fapt la nevoia elevului.
Vorbeati de masa calda, in mediul rural se poate?
Eu cred ca acolo se poate cel mai bine. Pentru ca mai multe lucruri converg. Discutam si cu Finantele, dar in functie de regiune sunt produsele naturale care pot contribui la o masa buna, gandita de dieteticieni, si poate avea un impact asupra mediului mic economic local. Nu ma astept ca scolile sa aiba ele capacitatea sa pregateasca, dar ma astept si la invitativa privata. La nivelul comunitatii, aceasta ar putea aduce masa calda la un cost rezonabil.
E un program pe care va propuneti sa il puneti pe picioare?
Da, si sper ca in toamna sa putem avea macar testele. Trebuie sa il pilotam inainte, dat nici „Toti copiii in gradinita” nu a pornit de la toti copiii.
Cat e efortul bugetar?
Efortul e per copil, intre 8 si 10 lei pe zi poate fi un rezultat foarte bun. O masa calda, local pregatita. As vrea sa cred, certitudinea e dupa ce s-a realizat. In toamna vom avea un numar de scoli care vor beneficia. Trebuie sa fim atenti, sunt experimente in tari din jurul nostru unde se dadea masa doar la copiii defavorizati, nu poti face asta. Copiii sunt sensibili.
11,3% abandon scolar. Va propuneti sa il scadeti.
E mai mare, aia e tinta.
18,5% in trimestrul III anul trecut.
E cam mult. E o realitate, incercam. Sunt componente diferite, ideea ca ii tii mai mult la scoala si le dai o masa calda ar conta foarte mult. Apoi, transportul copiilor in scoala. A fost candva un decont integral al costurilor. In acelasi judet, pe acelasi teritoriu, oin aceleasi conditii geografice aceeasi distanta era de 10 ori mai scumpa. Am putea anul acesta sa stabilim ca resursele se duc la CJ, ca sa asigure acesta costurile 100%. Si cineva sa verifice. E bine sa ii dam bugetul celui care face contractarea. De foarte multe ori, abandonul e produs de imposibilitatea de a merge la scoala.
Pe de alta parte, vine si din nevoia parintilor de a avea o mana de ajutor acasa, mai ales in mediul rural.
V-am spus ca tin foarte mult la scoala dupa scoala. In mediul rural conteaza foarte mult. Daca vine la scoala si pleaca devreme, nemancat, foamea il goneste acasa. Nu e idealul, se contruieste greu, daca nu faci primul pas nu ajungi la destinatie.
11,3% e realist anul acesta?
Nu anul acesta. Pana in 2020, e tinta de Europa 202. Tine de noi, eu zic ca e provocator. In ciclul trecut de fonduri structurale au fost miliarde de euro pe care nu le-am investit, am speranta ca in ciclul acesta poate stim sa investim mai bine banii acestia.
E foarte important si cum pregatiti profesorii. Ce programe exista pentru pregatirea profesorilor?
Putine. In mod normal trebuia sa le avem de mai mult timp. Legea Educatiei vorbeste de masterul didactic, ne punem problema si cum arata pregatirea initiala a profesorilor, adica ciclul I – sa fie un major si un minor, 2 specializari. Doi, masterul didactic cred ca il vom avea din semestrul II 2017, am deja un grup de lucru. Ma astepta ca universitatile sa isi asume aceasta sarcina.
Pe de alta parte, aveti o generatie care foloseste foarte mult tehnologia digitala, profesorii trebuie pregatiti sa le faca fata. Cum ii pregatiti?
Absolut. Ii pregatim cu un mesaj foarte clar legat de fondurile europene. Daca in ciclul trecut s-au facut tot felul de pregatiri mai putin coerent, pe ciclul acesta, mesajul e a doua si a treia competenta. Ma astept ca una dintre competentele noi sa fie in zona de informatica. La programa de clasele V-VIII prima data informatica este ca atare, e important lucrul acesta. S-a mai intamplat doar in anii ’70, cand informatica a fost obligatorie in universitati. De atunci nu a mai fost niciun astfel de demers clar si eu cred ca va avea un impact mare.
E gandita mai degraba pentru crearea competentelor tehnice sau a celor digitale?
E foarte bine ce spuneti. Un ansamblu, e algoritmica. Trebuie sa rupi cercul prin ceva. Avem un an pana incepe clasa a V-a, avem timp sa investim coerent, sistematic, in cadrele didactice.
Pentru ca sunteti la materiile acestea noi, „Gandire critica si drepturile copilului’. Gandirea critica nu e un rezultat al intregului proces de educatie?
Nu, „critical thinking” este o chestie care ar trebui inserata cu grija de la clasa a V-a pe tot lantul pregatirii.
Pare o abilitate, mai degraba decat o materie
Si in afara sunt cursuri, nu intru in filosofia materiei ci folosesc ingredientele de gandire critica.
Cum o predau profesorii?
Trebuie pregatiti profesorii care vor face acest lucru. Asa cum i-am pregatit pe invatatori cand a pornit clasa pregatitoare. Nu aveam invatatori pregatiti pentru asta, in 2 ani i-am avut. Intai trebuie sa ai provocarea, apoi investesti in pregatire, in materiale educationale. Nu peste noapte se intampla.
Le-ati dat telefoane la ore copiilor?
Nu le-am dat telefoane, dar i-am vizitat.
Nu, ii lasati cu smartphone-uri la ore?
E o intrebare. Daca smartphone-ul e folosit in procesul educational mi-ar face placere. Dar il pun pe mod avion si il folosesc in procesul educational. Copiii nostri probabil dau paginile mai usor pe tableta decat intr-un ziar.
Ministrul Curaj, despre rezultatele Bacalaureatului 2016: Nu poate fi ceva spectaculos
"Nu poate fi ceva spectaculos pentru ca rezultatul Bacalaureatului de anul acesta este rezultatul efectiv a ceea ce s-a intamplat in ultimii patru ani, cel putin, in pregatirea elevilor. Ma astept sa fie transparent. (...) Am transmis colegilor mei profesori sa fie responsabili in ceea ce fac, pentru ca in acest proces prezenta celui care supravegheaza si responsabilitatea sa sunt foarte importante", a spus Curaj.
Intrebat cine este de vina pentru procentele scazute de promovabilitate care se obtin la Bacalaureat, ministrul a raspuns: "Noi, in ansamblu".
El a explicat ca sunt elevi care isi dau seama prea tarziu, in clasa a XI-a sau a XII-a, ca nu au nicio sansa la Bacalaureat si ca ar fi putut opta pentru un alt tip de invatamant, cum ar fi cel profesional, in loc sa intre pe o cale care "nu-i duce nicaieri".
"S-ar putea ca multi dintre elevii care acum merg la liceu - tehnologic sau teoretic - ajung si isi dau seama in clasa a XI-a sau a XII-a ca n-au nicio sansa sa ia Bacalaureatul, pentru ca nu sunt pregatiti pentru asta, nu sunt facuti pentru asta. Ei nu stiu daca nu cumva ar fi foarte bine sa treaca la sfasitul clasei a X-a sa mearga intr-o zona de profesional. S-ar putea sa fie incantati, sa-si dea seama ca acolo e zona lor. Nimeni nu le-a explicat", a afirmat Adrian Curaj.
Intrebat cand ar putea sa functioneze un sistem care sa rezolve aceasta problema, demnitarul a spus ca se asteapta ca in toamna "lucrurile sa fie clare".
"E o investitie puternica pe care o facem, unul dintre programele prioritare pe fonduri structurale, sa investim in consilierea profesio-vocationala si consilierea psihologica. De ani de zile, cel putin sapte ani, n-a mai investit nimeni in cei care fac consiliere vocationala si psihologica", a sustinut Curaj.
Curaj despre doctorate: Am pregatit un cadru normativ puternic; daca era acum 4 ani, se rezolvau multe
Intrebat daca este ferm in a-i spune colegului sau de Guvern, Petre Toba, ministrul Afacerilor Interne, ca este o problema cu teza acestuia de doctorat, Curaj a precizat ca cei in masura vor analiza situatia si vor lua o decizie.
"Nu am stat sa ma uit la teza dansului. Imi cer scuze, nu am facut lucrul acesta pentru ca nu era locul meu. Eu am pregatit un cadru legislativ puternic, serios. N-a fost acest cadru in ultimii patru ani, pentru ca se puteau lua multe decizii. Daca era un cadru normativ potrivit si era clar ce se poate face, pana acum erau rezolvate foarte multe lucruri. Eu asta mi-am asumat si am facut-o", a spus ministrul.
In legatura cu declaratiile procurorului general interimar, Bogdan Licu, si ale fostului premier, Victor Ponta, care au cerut retragerea titlului de doctor, Adrian Curaj a explicat ca nu pot fi depuse astfel de cereri, intrucat nu exista cadrul legal pentru acest tip de solicitare.
"Exista OUG 94/2014 care permitea, daca ministerul elabora normele, sa se renunte la titlu. Normele n-au fost niciodata elaborate, deci, in contextul acesta, nu pot fi depuse astfel de cereri la minister", a afirmat demnitarul.
