Lacul Sfânta Ana - legenda puțin știută a singurului lac vulcanic din România. Cum ajungi aici și ce poți vedea în zonă

Lacul Sfânta Ana din județul Harghita este singurul lac vulcanic rămas intact din Europa Centrală și unicul lac vulcanic din România. Are o altitudine de 945 de metri, o lungime de 620 de metri, lățimea de 460 de metri și adâncimea maximă de 7 metri. 

Cum ajungi la Lacul Sfânta Ana

Poți ajunge la Lacul Sfânta Ana atât din Miercurea-Ciuc, cât și din Sfântu Gheorghe, fie cu transportul public, fie cu mașina. Cu mașina, poți ajunge din Miercurea-Ciuc în aproximativ 35-40 de minute pe drumul E578. Din Sfântu Gheorghe, tot pe E578, se poate ajunge la Băile Tușnad în 40-45 de minute.

Poți ajunge la lac de pe DN12 (Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe) din punctul de intersecţie cu drumul judeţean 113 din localitatea Bixad, iar dinspre Târgu Secuiesc, din direcţia Turia de pe DN113.

Lacul se află la 55 km de Miercurea Ciuc, 48 km de Sfântu Gheorghe, 33 km de Târgu Secuiesc

Citește și

Scăldatul în Lacul Sfânta Ana a fost interzis, pentru protejarea calităţii apei

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

Lacul Sfânta Ana - istoric

Lacul Sfânta Ana s-a format în urma unei erupții cu mii de ani în urmă, însă vârsta lui exactă rămâne un mister. Studiile sugerează că ultima erupție ar fi avut loc acum între 32.000 și 9.800 de ani, iar cercetările arată că lacul a început ca o turbărie și s-a transformat într-un lac puțin adânc în urmă cu aproximativ 9.800 de ani. Alimentat doar de precipitații, lacul a evoluat într-un ecosistem aparte, ajungând în perioada sa de maximă adâncime la aproximativ 12 metri, acum 2.700 de ani.

Astăzi, măsurătorile arată că lacul acoperă 19,3 hectare și are o adâncime de până la 6,4 metri, cu sedimente de 4 metri grosime. Față de începutul anilor 1900, când lacul era mai extins, cu 21,3 hectare, suprafața sa s-a redus treptat. Apa este extrem de pură, având o mineralizare foarte scăzută, lucru care îl face unul dintre cele mai curate lacuri din Europa.

Calitatea apei a scăzut foarte mult, iar din 2018, scăldatul este interzis pentru a păstra puritatea lacului. Cu un habitat sărac în minerale, lacul oferă adăpost unor specii precum tritonii cu creastă, racii și ploșnițele. Somnul pitic, o specie de pește introdusă de om, se regăsește și el în apele lacului.

Legenda lacului Sfânta Ana

De lacul Sfânta Ana sunt legate și câteva legende. Cea mai cunoscută este povestea Anei, o tânără nevoită să tragă o caleașcă împreună cu alte fecioare, toate biciuite de un tiran local. Se spune că lacrimile lor ar fi format lacul, iar apele sale au puterea de a spăla păcatele.

O altă legendă este tot despre o fată pe nume Ana, pe care părinții au obligat-o să se căsătorească cu un băiat pe care fata nu îl iubea. Și-a rugat părinții să nu o oblige să se mărite, însă aceștia au refuzat-o, deoarece băiatul era foarte bogat. În noaptea nunții, se spune că fata a fugit și s-a aruncat în apele lacului, iar locuitorii au numit lacul după numele ei.

Încă o legendă vorbește despre doi frați care erau în competiție și fiecare ținea morțiș să iasă în evidență. Așa că unul dintre ei a vrut să arate că are cea mai frumoasă caleașcă, motiv pentru a înhămat la ea cele mai frumoase fecioare din sat. Fetele nu reușeau să tragă caleașca foarte grea, așa că băiatul le-a chinuit și le-a biciuit. Una dintre fecioare, pe nume Ana, l-a blestemat atât de tare încât s-a pornit o furtună care l-a omorât pe băiat și i-a distrus castelul. Pe locul lui s-ar fi format lacul pe care azi îl numim Sfânta Ana.

Dar Sfânta Ana este și un loc de pelerinaj, datorită capelei de lemn de lângă lac, care datează încă din secolul al XII-lea. În 1564 a fost ridicată o capelă de piatră și de-a lungul secolelor XVII și XVIII au ajuns aici aproximativ 30.000 - 40.000 de pelerini, care petreceau aici mai multe zile.

În zilele noastre, se spune că Sfânta Ana ajută oamenii să își găsească perechea și pe femeile care nu pot avea copii să îi facă.

Lacul Sfânta Ana rămâne una dintre cele mai importante atracții naturale ale Ținutului Secuiesc, unde oamenii vin pentru a se relaxa și pentru a se bucura de natură.

Ce poți vizita în împrejurimi

Dacă ajungi în zona lacului Sfânta Ana, ai posibilitatea să vizitezi și alte locuri de-a dreptul fascinante. Dacă ai mașină personală, lucrurile devin și mai simple, pentru că te poți deplasa pentru a vedea toate frumuseților Ținutului Secuiesc. Iată câteva dintre obiectivele pe care să nu le ratezi în împrejurimi:

Tinovul Mohoș - Acesta este craterul vulcanic geamăn al craterului în care s-a format lacul Sfânta Ana. Tinovul Mohoș este o Rezervație naturală de 80 de hectare, care poate fi vizitată doar cu ghid specializat și doar la anumite ore. Acum zeci de mii de ani, cei doi vulcani din zonă erupeau simultan, iar la ultima erupție a vulcanului de la Sfânta Ana, cenușa acestuia a fost împrăștiată peste lacul format la Mohoș. O parte din cenușă s-a scufundat în apele lacului, iar o altă parte a rămas la suprafață, unde s-a dezvoltat mușchiul de turbă.

Peștera Sulfuroasă - Aceasta este cea mai mare mofetă naturală din Europa, eliberând aproximativ 3000 de metri cubi de hidrogen sulfurat în fiecare zi. Gazele emanate post-vulcanic sunt recunoscute pentru efectele lor terapeutice asupra persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare și cardiace, contribuind la îmbunătățirea circulației periferice a sângelui și oferind beneficii pentru sănătate în mod natural.

Cetateatea Balvanyos - Cetatea se află la 1029 de metri altitudine, pe dealul Cetate, dominând stațiunea balneoclimaterică Bálványos. Construită în secolul al XII-lea, fortăreața avea rolul de a supraveghea zona și de a alerta locuitorii în caz de pericol. Se spune că a fost locuită până la finalul secolului al XVII-lea și că, potrivit legendelor, a fost ultimul refugiu al păgânilor din regiune.

Grota Ucigașă - Aceasta este cea mai mare și periculoasă peșteră din Muntele Puturosu, deoarece concentrațiile de monoxid și dioxid de carbon sunt letale și nu sunt vizibile prin obișnuitele depuneri galbene de sulf. La fel ca Peștera Sulfuroasă, grota fost utilizată în trecut ca mină de sulf. Nivelul ridicat de gaze periculoase se datorează acumulării de roci și materiale la intrare, care împiedică ventilarea naturală.

Izvoarele Tămăduitoare - Izvoarele Tămăduitoare includ șase izvoare puternic mineralizate, dintre care patru sunt amenajate pentru băi de picioare, cu bazine de lemn conectate printr-o platformă. Aceste izvoare sunt utilizate în terapii tradiționale pentru tratarea reumatismului, a afecțiunilor aparatului locomotor, genital, sistemului circulator periferic și sistemului nervos. Apa este agitată de emanații gazoase de origine vulcanică, creând adevărate mofete umede cu proprietăți terapeutice.

Întreagă zonă în care este poziționat lacul Sfânta Ana, cât și împrejurimile, oferă peisaje spectaculoase și oportunități de drumeții, plimbări, tratamente, dar și relaxare în natură. Ținutul Secuiesc este locul perfect pentru un concediu în care să te relaxezi și să te revitalzezi.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așa au provocat kosovarii ultrașii din România: gesturile făcute înainte de scandarea "Serbia, Serbia"