Geniul care a sfidat stiinta. Medicii i-au vestit moartea la 21 de ani, iar astazi implineste 70
Astrofizicianul britanic Stephen Hawking, caruia medicii i-au spus ca mai are putin timp de trait, dupa ce l-au diagnosticat, la 21 de ani, cu o maladie neuronala degenerativa, va implini duminica varsta de 70 de ani.
Stephen Hawking, al carui bestseller "Scurta istorie a timpului", publicat in 1988, s-a vandut in milioane de exemplare, nu este insa naiv: "Sunt sigur de faptul ca handicapul meu a avut o anumita legatura cu celebritatea mea", a declarat savantul pe site-ul sau.
"Oamenii sunt fascinati de contrastul dintre capacitatile mele fizice foarte limitate si natura extrem de vasta a universului pe care il studiez", a adaugat astrofizicianul britanic, imobilizat intr-un scaun cu rotile si care poate sa se exprime doar cu ajutorul unui computer si al unui sintetizator vocal.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cum a evoluta boala lui Hawking si ce sanse i-au dat medicii
Pe cand studia la Oxford, tanarul Hawking a observat ca devenise "din ce in ce mai neindemanatic" si cadea "de multe ori, aparent fara niciun motiv".
Dupa o serie de teste medicale, el a aflat ca sufera de o maladie incurabila, diagnosticata ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscuta si sub denumirea de maladia Lou Gehrig. "Urma probabil sa mor in decurs de cativa ani. A fost un adevarat soc", isi aminteste Hawking, care avea pe atunci varsta de 21 de ani.
Scleroza laterala amiotrofica - boala Lou Gehrig - se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii, denumite neuroni motori, ce comanda muschii voluntari, care fac posibila miscarea. Boala este progresiva si, in cele din urma, fatala - mersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, insa se stie ca circa 5-10% dintre bolnavi prezinta o forma mostenita a acesteia.
Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu aceasta maladie degenerativa paralizanta traiesc mai putin de cinci ani dupa diagnosticare. "Faptul ca el a trait cu aceasta boala timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar", afirma Brian Dickie, directorul Asociatiei britanice pentru maladiile neurodegenerative.
"Totusi, celebritatea cauzata de boala nu trebuie sa eclipseze contributiile" sale din domeniul fizicii, intrucat "el a facut fara indoiala mai mult decat oricare altul, de la Einstein incoace, pentru imbunatatirea cunostintelor despre gravitatie", a precizat Martin Rees, fostul director al Royal Society, care va participa, duminica, la Cambridge, la o conferinta organizata in onoarea lui Stephen Hawking.
Astrofizicianul britanic a publicat lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. In cel mai recent volum al sau, intitulat "The Grand Design", publicat in septembrie 2010, Hawking demonteaza o teorie a lui Isaac Newton, afirmand ca Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.
Pentru americanul Kip Thorne, unul dintre vechii lui colaboratori, Stephen Hawking a reusit performanta de a-si transforma handicapul intr-un atu.
Atunci cand "si-a pierdut capacitatea de a-si misca mainile si nu mai putea sa rezolve ecuatii pe hartie, a compensat acest handicap antrenandu-se pentru a jongla, mintal si cu mare viteza, cu concepte complexe. Aceasta capacitate i-a permis sa gaseasca solutii la probleme de fizica pe care nimeni nu putea sa le rezolve si pe care, probabil, nu ar fi putut sa le rezolve fara aceasta dexteritate noua", a declarat Kip Thorne, intr-un interviu acordat cu ocazia celei de-a 70-a aniversari a lui Hawking.
Coplesit cu intrebari venind din lumea intreaga, cu ocazia aniversarii sale, astrofizicianul britanic considera ca "cea mai mare descoperire stiintifica a tuturor timpurilor" ar fi descoperirea unor forme de viata extraterestra. "Daca ei (extraterestrii, n.r.) ar decide sa ne viziteze, rezultatul ar fi similar cu acela generat de sosirea europenilor in America. Nu s-a terminat prea bine pentru amerindieni", a subliniat savantul britanic.
Fostul sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, un post detinut in trecut si de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat in trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulata "The Grand Design", lansata in 2010, a provocat un scandal urias in randul liderilor religiosi, deoarece Hawking sustinea in acest volum ca nu este nevoie de o forta divina pentru a explica aparitia Universului.
Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrarile sale despre Univers si gravitatie, este autorul volumului "Scurta istorie a timpului", una dintre cele mai de succes carti din literatura stiintifica, si al volumului "George si cheia secreta a universului".
Stephen Hawking a inceput sa predea la Universitatea Cambridge in 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic in 1982 si este membru al Academiei de stiinte americane.
Hawking a fost casatorit cu Jane Wilde, intre anii 1965 si 1991, cu care are trei copii - Robert, Lucy si Timothy. Savantul britanic s-a casatorit apoi, in 1995, cu asistenta lui medicala Elaine Mason, de care a divortat in octombrie 2006.
