Trei sferturi dintre femeile tinere stau acasa, iar 2 din 5 absolventi de liceu nu muncesc. Studiu
Peste 38% dintre absolventii de liceu si aproape trei sferturi dintre tinerele in varsta de cel putin 19 ani sunt persoane inactive, iar principala lor sursa informare la cautarea unui loc de munca este reprezentata de rude si cunostinte.
Potrivit cercetarii "Saracia, excluziunea sociala si oportunitatile de munca in randul tinerilor din mediul rural", categoriile cele mai vulnerabile pe piata fortei de munca sunt:
► tinerii fara calificare (care nu au absolvit o institutie de invatamantul secundar superior, abandonand scoala la un moment dat),
► tinerii intre 19-25 de ani (cel mai adesea proaspat absolventi, fara experienta profesionala),
► tinerii de peste 25 de ani,
► tinerele femei ( mai ales cele la varsta primului sau celui de-al doilea copil, 23-28 de ani) si
► tinerii de etnie roma (mai putin de 38% dintre romii de 19 ani si peste sunt ocupati, fata de 60% in cazul maghiarilor si circa 50% din romani).
Initiatorii studiului arata ca, in ciuda potentialului agricol al Romaniei, numai 5% dintre tineri au un venituri din munca in agricultura, iar aproape 30% dintre tinerii ocupati se afla in gospodarii cu risc de saracie.
"Cei mai afectati sunt zilierii agricoli si non-agricoli, adica persoane aflate in conditii de sub-ocupare sau ocupare precara. Pe dimensiunea de gen, femeile sunt mult mai vulnerabile in fata saraciei salariale, fiind preponderente in domenii de activitate cu salarii mici. (...)
Calitatea locurilor de munca reprezinta o alta problema identificata de majoritatea respondentilor. Locurile de munca disponibile sunt, fie fara forme legale, fie ofera salarii mici in raport cu munca ceruta, salarii in raport cu care nivelul costului navetei devine unul prohibitiv, fie se inregistreaza ambele situatii, in acelasi timp", se mai arata in studiu.
Anumite locuri de munca sunt percepute de catre tineri ca fiind destinate mai degraba femeilor care au o anumita varsta si o anumita experienta, cum ar fi munca prestata la patiserie, in timp ce altele, cum ar fi cele in depozite de materiale de constructii, sunt specific barbatesti, forta de munca fiind distribuita in functie de capacitatile fizice ale ambelor sexe.
Un alt fenomen negativ si de durata pe piata fortei de munca din Romania este munca la negru, fara contract de munca si fara plata contributiilor sociale, aproximativ 11% dintre salariati declarandu-se in aceasta situatie, conform aceleiasi cercetari.
In ceea ce priveste cautarea unui loc de munca, accesul la informatie reprezinta o problema pentru tinerii din mediul rural. Mijloacele moderne de informare, precum internetul, sunt prea putin intrebuintate, principala metoda de cautare a unui loc de munca fiind legata de rude si cunostinte.
Majoritatea tinerilor de 19 ani si peste, mai precis 61% dintre ei, sunt neocupati, inactivi sau nu au avut niciodata un loc de munca.
Dintre cei care au avut un loc de munca, 60% au peste 26 de ani, iar trei sferturi dintre ei nu mai lucreaza de cel mult trei ani.
Doar 46% dintre tinerii din rural neocupati au cautat un loc de munca in ultimul an, insa doar 10% au primit vreo oferta de munca de cand nu mai lucreaza sau au absolvit o forma de invatamant.
"Conditiile de munca grele, coroborate cu existenta unei oferte a angajatorilor careia ii corespunde un salariu perceput ca fiind inacceptabil de mic de catre cei ofertati, reprezinta o combinatie de factori ce demotiveaza tinerii in demersurile de cautare, respectiv, de mentinere a unui loc de munca", se arata in studiu.
Pe de alta parte, 58% dintre angajatori si 51% dintre autoritati considera ca nivelul de calificare profesionala a tinerilor de rural este necorespunzator cerintelor pietei.
Studiul a fost realizat in cadrul proiectului european "O piata incluziva a muncii in mediul rural", cofinantat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
