Povestea copiilor care au crescut singuri. In 21 de ani, 14 ministri au facut experimente pe elevi

×
Publicitate

Analizat la rece, Bacalaureatul 2011 n-ar trebui sa surprinda pe nimeni. In 21 de ani, 14 ministri au facut experimente pe elevi, le-au modificat examenele de la sfarsit de gimnaziu, admiterea in liceu sau bacalaureatul.

Desigur, trebuie sa vedem intregul tablou. in care societatea si economia s-au schimbat radical, iar invatamantul n-a reusit sa tina pasul.

In cocktailul Molotov care tocmai a explodat, intra profesorii slab pregatiti si prost platiti, parintii preocupati de munca si de rate si o generatie de copii care si-au pierdut valorile si mai ales, interesul pentru carte.

Daniel este intre cei 114.235 liceeni care au trait o drama dupa afisarea rezultatelor. A picat, desi a terminat liceul cu media 8.30. Povestea lui de scolar, ca si a celorlalti din aceasta generatie, incepe in 1999, in urma cu 12 ani, cand a intrat in clasa intai intr-o Romanie complet diferita fata de cea de azi. Oamenii munceau mai mult, dar castigau mult mai putin ca acum.

Salariul mediu era de zece ori mai mic decat astazi. Parintii lui Daniel lucrau in mediul privat, unde se castiga mai bine.

2000-2003. In Romania se reduc taxele si apar primii investitori straini. Daniel termina clasa a IV-a cu coronita, iar parintii lui si restul romanilor au in portofele de patru ori mai multi bani decat in '99.

Mai mult timp la serviciu inseamna mai putin timp pentru copii.

Apar primele asa-zise modele care, il lipsa altor exemple demne de urmat, vor insoti aceasta generatie toata adolescenta. Copiii invata ca nu trebuie sa ai carte, ca sa ai parte.

Daniel este o exceptie: idolul lui este Ion Tiriac.

De atunci se anunta dezastrul din invatamant, dar nimeni n-a avut ochi si urechi.

2004-2008. Sunt anii in care economia duduie. Alti ministri si-au lasat amprenta in sistem. Cu un an inainte ca Daniel sa intre la liceu, ministrul introdce tezele nationale, iar bacalaureatul este modificat pentru a 7-a oara. Este si epoca tunurilor date peste noapte, epoca imbogatitilor din case si terenuri. Tatal lui Daniel pleaca la munca in Grecia, la fel ca alte sute de mii de parinti care si-au lasat copii in tara ca sa castige mai multi bani in Spania si Italia. Si in Romania se munceste mai mult, iar de familie oamenii mai au putin timp doar seara.

Toti vor o casa mai mare, iar acum rata devine principalul stres al parintilor.

Romanii prind gustul consumului pe datorie. Apar mall-urile si cluburile pretentioase. Peste 17 milioane de romani au acces la telefonia mobila, iar elevii bogati isi schimba telefonul de doua ori pe an. Adolescentii vor sa imbrace numai haine de firma, iar in fata liceelor apar bolizi de zeci de mii de euro.

Frustrarea creste pentru cei mai putin instariti, iar o simpla plimbare prin curtea scolii devine un factor de stres.

Baietii nu vor sa se mai faca ingineri, avocati, doctori - se viseaza fotbalisti. Fetele gasesc alte etaloane.

Daniel intra la liceu intr-o perioada in care totii copii sunt pe internet. Stau pe Facebook sau pe HI 5. Cu greu, parintii lui Daniel gasesc bani pentru un calculator. Efectul? Va pierde ore intregi on-line.

Depasiti de situatie, dascalii si parintii nu reusesc sa integreze internetul in procesul de educatie.

Apare o noua lege a invatamantului: gradinita devine obligatorie si se introduc tezele nationale pentru admiterea in liceu. Scolile au mai multi bani, dar asta nu schimba in bine educatia.

Abia la terminarea liceului, parintii realizeaza ca Daniel a trecut prin cei 4 ani ca gasca prin apa.

Dascalii raman cei mai prost platiti din sectorul bugetar. Slab motivati si cu moralul la pamant, pierd inclusiv respectul elevilor.

2010 -2011. Daniel devine major. Multi dintre dascalii buni au parasit deja sistemul, iar cei care ii inlocuiesc sunt slab pregatiti.

Criza vine in cel mai prost moment: n-au bani de meditatii decat pentru o singura materie... fizica, unde, culmea, a luat si cea mai mica nota.

Ministerul dezvaluie pentru prima data realitatea din invatamant: avem peste 30 de milioane de absente intr-un singur semestru, iar 15% dintre elevi recunosc ca au consumat alcool inainte de 11 ani si 40% spun ca fumeaza. Multi sunt prinsi si de mrejele etnobotanicelor.

Daniel s-a ferit de tentatii. A terminat clasa a 12-a cu 8,30 si totusi s-a impotmolit la bac. La fel ca el mai sunt 114.235 de elevi si de doua ori mai multi parinti care se intreaba cum s-a ajuns aici.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Bronzatul, mai important decat sanatatea. Turistii de pe litoral au ignorat pericolul radiatiilor

70.000 de turisti au fugit de canicula tocmai la malul marii. Cei mai multi n-au luat in seama pericolul radiatiilor si au stat la soare, unul langa altul, convinsi ca lor nu li se poate intampla nimic.

NICI EI N-AU LUAT BAC-UL: vedetele care au avut parte si fara carte

Rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat din acest an au atras atentia mass-media autohtone asupra unor vedete din Romania care au dat si ele gres la testul "de maturitate".

2.557 de elevi au luat BAC-ul dupa contestatii. De luni incep inscrierile pentru sesiunea din toamna

Afisate astazi dupa contestatii, rezultatele finale de la examenul de bacalaureat nu schimba faptul ca a fost o sesiune cu cele mai slabe note din istoria invatamintului. Nici macar jumatate dintre cei inscrisi nu au trecut testul.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.