Fragutele romanesti, aur pentru sarmani. Indiferenta statului ii lasa singuri in negocierile cu strainii, la margine de drum
Parfumatele fragute romanesti sunt, in aceasta perioada, o mana cereasca pentru culegatorii de ocazie care aduna cu rabdare marfa numai buna de vandut in piete sau la marginea drumului.
In timp ce ei fac bani frumosi, statul nu se arata interesat sa le adune in mod organizat - asa cum se intampla cu zmeura sau afinele.
In germana, engleza sau franceza. Asa se targuiesc cumparatorii pe drumul European E60, in apropiere de Sighisoara. Imbatati de parfumul fragutelor romanesti unii sunt dispusi sa dea pe loc 10 euro pentru doua farfurii.
"E foarte gustos, imi place mult, dar e total diferit fata de Germania", spune o cumparatoare.
"In magazin nu se gasesc, la piata cred ca e mai scump", adauga o alta.
Cei care vand fructele spun ca merg cate 15-20 de kilometri pe zi, ca sa le adune.
Teoretic, fructele ar trebui culese de angajatii Directiilor Silvice, nu de oamenii necajiti. Statul nu este insa interesat. Fructele se aduna greu si sunt perisabile.
Tanti Ioana atat asteapta. Face un efort dar castiga un banut.
"Este la fel ca si acum doi ani pretul si oamenii au cumparat, dar nu au bani ca e criza, mai lasam noi din pret", spune femeia.
Culegatorii care bat dealurile in aceasta perioada spun ca productia ar fi si mai mare, daca zonele in care se fac fragute ar fi protejate.
"S-ar putea face mai multe, insa intra cu oile si le distrug", explica vanzatoarea.
Simion Bodor, reprezentant Directia Silvica Bistrita: "Saptamana viitoare o sa organizam o colectare pentru ca exista cerere din Germania si Ungaria."
Mihai Palamariu, purtator de cuvant Directia Silvica Alba: "Nefiind o activitate de anvergura si o experienta pentru Romsilva, noi nu am avut nici macar comenzi pentru aceasta specie."
Sezonul fragutelor se incheie in aproximativ trei saptamani. Atunci in locul lor pe tarabe vor aparea zmeura, afinele si alunele de padure.
