Drama românilor bolnavi care nu au unde să plece din spital. Sute de pacienți rămân internați din milă: ”Mi-e rușine”
Sute de pacienți din țară, oameni prea singuri sau prea sărmani ca să își poarte de grijă după externare, se află într-o situație extrem de dificilă.
Doi bărbați din județul Bacău, cu afecțiuni grave, nu pot pleca din spital pentru că nu au unde să se mai ducă. Medicii spun că îi țin în unitatea medicală din motive umanitare. Au cerut ajutor și primăriilor, dar fără rezultat.
Ambii bărbați sunt de o lună și jumătate în spital și au nevoie de îngrijiri paliative. Medicii spun că ar putea fi externați, dar singuri nu se descurcă.
Primul bărbat are 50 de ani şi este din Buhuşi. A suferit un atac vascular cerebral şi a rămas cu sechele. Nu mai poate mişca decât o mână şi se deplasează extrem de greu.
”- Cum sunteţi astăzi?
- Cu piciorul.
- Cum eşti?
- Nu mă pot mişca.
- Știu. Pune căpuşorul aici, eşti bine?
- Foarte bine.
- Cât mai stai la noi?
- O săptămână mai stau”.
Bărbatul ar fi trebuit externat în urmă cu trei săptămâni, dar cum acasă nu îl aşteaptă nimeni, medicii sunt nevoiţi să îl mai ţină în spital până când autorităţile vor găsi o soluţie.
”Reporter: Aveţi unde să mergeţi după ce ieşiţi din spital?
Gabriel Popa, pacient: Nu, nu.
Reporter: Mai aveţi pe cineva să vă îngrijească?
Gabriel Popa: Nu, pe nimeni. Toţi îs plecaţi în Italia de vreo 6-7 ani şi nu mai am pe nimeni, nimeni. Mi-e ruşine. E greu”.
Al doilea pacient are 60 de ani şi, recent, casa familiei a fost distrusă de un incendiu. Soția și cei 5 copii ai lor stau acum cu toții într-o cameră de 4 metri pătraţi și spun că nu mai au loc și pentru el.
”- Bună dimineaţa, cum eşti? Bine? Te mai doare ceva?
- Nu.
- Nu mai doare, da? Bine”.
România duce o lipsă acută de locuri pentru persoane vulnerabile
Nevasta pacientului spune că nu are cum să-i poarte de grijă bărbatului pentru că munceşte cu ziua ca să aibă ce să le dea de mâncare copiilor.
”Ana Stan, soţia pacientului: Nu pot să îl iau, nu am cum să îl întreţin, că am şi copiii, am şi băiat bolnav mic.
Reporter: Câte persoane trăiţi în camera asta?
Ana Stan: Păi, suntem 5 şi cu el 6.
Reporter: Nu vă puteţi descurca singură?
Ana Stan: Nu, nu”.
Medicii spun că pentru ambii pacienţi care nu se pot îngriji singuri trebuie găsită o soluţie permanentă.
Constantin Poiană, manager Spitalul Buhuşi: ”Ei sunt ţinuţi din considerente umanitare, mai ales că e o perioadă rece şi un pot fi lăsaţi în stradă. Au şi probleme de sănătate pe care noi le rezolvăm, dar ei revenind în stradă automat problemele de sănătate degenerează şi sunt nevoiţi să vină înapoi în spital”.
În România sunt sute de astfel de cazuri.
Preot Constantin Pletosu: ”Mulţi dintre ei ajung în spital şi acasă nu mai au pe nimeni. Nu mai are cine să îi îngrijească post-tratament, ca să zicem aşa. O bună parte, mai ales în perioada asta rece, sunt ţinuţi în spital şi sunt trataţi din punct de vedere medical şi spiritual”.
Astfel de pacienți sunt ajutaţi în spitalele unde există înțelegere și bunăvoinţă. Însă ar trebui să se implice primăriile, prin serviciile sociale, pentru a găsi locuri în căminele de stat dedicate unor astfel de persoane vulnerabile. Realitatea este însă una sumbră: în țară, sunt mult prea puține astfel de așezăminte.
Etichete: batrani, buhusi, caz umanitar, pacienti, singuri, spitalizare,
