Cine va plăti pensiile românilor în următorii ani. Raportul tineri-pensionari este de 1 la 3
În timp ce România îmbătrâneşte, se nasc din ce în ce mai puţini copii care să îi poarte de grijă. Românii de peste 65 de ani sunt cu 600.000 mai mulţi decât cei de până-n 14 ani, iar această diferenţă creşte de la an la an, după cum arată datele INS.
Cine va plăti pensiile, în viitor, este o problemă care, cred economiştii, se va rezolva în timp, cu taxe mai mari, şi creşterea vârstei de pensionare. Situaţia se va agrava peste 10 ani, recunosc şi politicienii, când generaţia decreţeilor va intra la pensie.
Populaţia României îmbătrâneşte de la an la an. La 1 ianurie 2021, cifrele arată că 17,3% din populaţie are peste 65 de ani, adică peste 3,8 milioane de români. Un procent mai mare faţă de anul trecut, când vorbeam de 16,9%.
Vladimir Alexandrescu, Institutul Național de Statistică: "Acestă tendinţă s-a observat în restul Europei încă de acum 5-6 decenii. În românia a apărut prin anii 1993-1994 şi ea a devenit din ce în ce mai accentuat după ce femeile din România au început să adopte un mod de viaţă şi dezvoltare a carierilor asemănător din vest."
Iar populaţia de peste 65 de ani este cu 600.000 mai numeroasă decât populaţia tânără de 0-14 ani.
În ultimul an, s-au născut în jur de un milion de copii. Iar aproape 60% dintre români se limitează la un singur urmaş. Sociologii cred că părinţii sau viitori părinţi iau în calcul şi cât îi costă să-l crească.
Petru Iluț, sociolog: "Costul copilului şi de ce calitate îi doreşti tu lui. Ce vrei să devină în viaţă. A intrat deja în sistemul intuitiv. Nu faci calcule, ştii că aşa e şi atunci e o cauză pentru care oamenii fac unul-doi copii."
Şi plecarea românilor în străinătate contribuie la scăderea natalităţii. Copiii care se nasc departe de România nu se mai întorc acasă. De exemplu, anul trecut, în Germania, după nemţi, cei mai mulţi copii născuţi au fost din comunităţile de români.
Totul se traduce printr-o presiune şi mai mare pe sistemul public de pensii.
Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România: "Vor fi mult mai puţini oameni în câmpul muncii decât pensionari, ceea ce înseamnă: fie pensii mai mici, fie taxe mai mari pentru cei care lucrează, fie o vârstă mai mare de pensionare sau o combinaţie între astea trei."
În prezent, după adresa din buletin, România numără 22 de milioane de români. O situaţie reală vom avea la anul, când va avea loc un nou recensământ, după ce a fost anulat anul acesta din cauza pandemiei.
Statisticile vorbesc deja de o scădere de până la 18 milioane.
Cei mai mulţi români au între 40 şi 44 ani. Vorbim de aproximativ 1,9 milioane de persoane. Bărbaţi sunt mai mulţi – în jur de 970.000, iar femei sunt puţin peste 925.000. Pe locul doi, se află grupa de vârstă 50-54 de ani, cu 1,85 milioane de români. Aici majoritare sunt femeile. Iar pe locul trei, sunt românii cu vârste cuprinse între 45 şi 49 de ani. Vorbim de 1,77 de milioane de persoane.
Politicienii recunosc că trebuie să ia de acum măsuri pentru că peste 10 ani situaţia va fi dramatică. Mai exact când generaţia decreţeilor va intra la pensie şi raportul tineri pensionari va fi lovit dramatic.
Ştefan Pălărie, senator USR-PLUS: "Dacă te uiţi la interval de viaţă profesională activă 18-64, avem nevoie, vrem, creştem gradul de angajabilitate de la 16 ani. Avem în dezbatere publică legea pensionarii voluntare până la 70 de ani, care va aduce un impact asupra acestei raţii pensionari. Știu că la prima vedere poate părea că nu e veste bună, să ştiţi că părerile sunt împărțite.”
Nici acum situaţia nu este echilibrată, raportul tineri-pensionari este de 1 la 3.
