O noapte în spitalul din Focșani a îngrozit-o pe o femeie: ”E un genocid”
O femeie din Focșani a relatat pe Facebook experiența neplăcută pe care spune că a avut-o după ce s-a internat pentru o noapte în Spitalul Județean din oraș.
”Spitalul Judeţean Focşani arată horror, secţia de pediatrie că după război, e un genocid ce se întâmplă acolo şi o mizerie de nedescris”, spune Mirela Lupu, în postarea sa.
Pe lângă curățenia precară, ea se plânge și de faptul că în spital este o toaletă la ”4-5 încăperi cu câte 6 paturi”.
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
”E bătaie până şi pe castroanele în care să vomite copiii după intervenţia chirurgicală”, mai spune femeia.
”Ce faceţi fraţilor cu banii noştri? Dl manager Mîndrilă Constantin? Vă grăbiţi să ridicaţi un spital nou nouţ. Până îl daţi în folosinţă cu cel actual ce faceţi? Nici măcar pentru angajaţii voştri nu aveţi respect şi îi ţineţi în asemena condiţii! De ce vă mai întrebaţi de ce pleacă? Eu mă întreb cum de mai rezistă?”, continuă ea.
Ea își încheie mesajul afirmând - ”statul nu mă vrea, școlilele nu ne vor copiii, spitalele nu se îngrijesc de noi, guvernanţii bulversează legile.”
Mesajul integral al Mirelei Lupu:
”Ţara în care am ales să trăim nu ne vrea. Au nevoie doar de veniturile noastre. Îşi bate jos de taxele pe care le plătim. Spitalul Judeţean Focşani arată horror, secţia de pediatrie că după război, e un genocid ce se întâmplă acolo şi o mizerie de nedescris.
Acum la cald vă detaliez câte ceva din experienţa mea după DOAR o noapte de stat în spital , la a 2-a nu am mai rezistat, făcusem deja o criză de astm (de la mirosul de mucegai şi praf). Am semnat şi am plecat!
Responsabilă cu curăţenia la 7 dimineaţa speriată de nu ştiu ce control de la Botoşani a întins într-un castron de apă cu cine ştie ce soluţie o cârpă neagră şi slinoasă cu care a şters nu doar chiuveta ci şi geamurile şi faianţa şi tocul de la uşă?! Aşa face şi acasă?
Cum poate exista o singură toaletă, da, una singură ?! la 4-5 încăperi cu câte 6 paturi, peste 20 de pacienţi cei mai mulţi cu însoţitori?! Se pot aşeza copiii şi însoţitorii pe această toaletă??
E bătaie până şi pe castroanele în care să vomite copiii după intervenţia chirurgicală. Nu le poţi spune picilor că au de parcurs câţiva metri până la cea mai apropiată toaletă, abia sunt treziţi din anestezie, nici nu se pot ţine pe picioare şi chiar dacă ar putea, vomitatul este un act pe care nu şi-l pot controla cu zecile de minute.
Subsolul care se vrea garderoba te întoarce în urmă cu 20 de ani. Îmbrăcămintea pacienţilor zace pe jos în nişte saci să nu zic pungi de gunoi puşi de-a valma cu nişte etichete. Aşa mult o costa o mână de var şi nişte rafturi?! Cui îi este subordonat Spitalul? Consiliului Judeţean? Alo? Este careva acolo? Ce faceţi fraţilor cu banii noştri? Dl manager Mandrilă Constantin?
Vă grăbiţi să ridicaţi un spital nou nouţ. Până îl daţi în folosinţă cu cel actual ce faceţi?
Nici măcar pentru angajaţii voştri nu aveţi respect şi îi ţineţi în asemena condiţii! De ce vă mai întrebaţi de ce pleacă? Eu mă întreb cum de mai rezistă? Păcat, mulţi sunt cu suflet şi iubesc copiii şi se implica în actul medical cum pot.
Pentru ce am plătit 15 lei/noapte pentru 3 nopţi în avans că şi însoţitor pentru copilul meu? Pentru supă chioară care se serveşte sau pentru tăiţeii cu lapte trântiţi în cana mea de acasă? Şi doamna care serveşte mâncarea era ff indignată că aruncă mâncare?! Pe bune? Bucătarul mănâncă ce găteşte? Sau pentru cazarea în patul de o persoană cu puştiul!? Am întrebat-o pe domnişoara căreia i-am plătit ce se face cu aceşti bănuţi, mi-a răspuns că pentru mâncarea mea.
Să fac o cerere să îmi returnaţi 30 lei pentru 2 nopţi nepetrecute în spital?
Pe zi ce trece am sentimentul că statul nu mă vrea. Scolilele nu ne vor copiii, spitalele nu se îngrijesc de noi, guvernanţii bulversează legile, până şi profesional simt că mă scurg. Încep să mă gândesc serios ce voi face în următorii 10 ani.
Dragă Românie îţi doresc numai de bine!”