Diferența dintre sumar de urină și urocultură. Cum să te pregătești pentru aceste analize

Există două tipuri de teste care presupun examinarea urinei: sumar de urină și urocultură. Multe persoane nu cunosc, însă, diferențele dintre acestea și le confundă ușor. Descoperă ce reprezintă, mai exact, fiecare dintre aceste teste, pentru ce se utilizează și cum te pregătești pentru ele.

Ce este sumarul de urină

Sumarul de urină reprezintă o analiză completă a probei de urină, care examinează caracteristicile fizice și chimice, dar care include și un examen microscopic al sedimentului (particulele care se separă de partea lichidă). Conform Mayo Clinic, acest test este utilizat pentru a determina concentrația, aspectul și conținutul urinei (identificarea și cuantificarea tuturor elementele prezente).

Potrivit Edgar V. Lerma în articolul „Urinalysis”, caracteristicile și elementele cuprinse în analiza probei sunt:

• Culoarea;

• Turbiditatea (claritatea lichidului);

• pH-ul;

• Densitatea;

• Glucoza;

• Corpii cetonici;

• Nitriții;

• Leucocitele;

• Hematiile;

• Proteinele;

• Celulele epiteliale scuamoase;

• Bilirubina și urobilinogenul;

• Cristalele;

• Cilindrii hialini;

• Esteraza leucocitară;

• Bacteriile și fungii.

Acest test poate ajuta la determinarea nivelului de hidratare al organismului. Spre exemplu, o urină prea densă indică deshidratare. De asemenea, valorile anormale ale unor elemente în urină pot indica prezența unor afecțiuni. Un nivel ridicat al proteinelor poate fi un semn al bolilor renale, prezența glucozei indică diabet zaharat, iar corpii cetonici apar în cazul cetoacidozei diabetice, arată Cleveland Clinic.

Potrivit surselor menționate anterior, sumarul de urină poate ajuta și la depistarea altor boli și tulburări, cum ar fi inflamația și infecțiile tractului urinar, afecțiunile hepatice, calculii renali („pietre la rinichi”), cancerul vezicii urinare.

Ce este urocultura

Deși sumarul de urină este o analiză completă a probei de urină și poate depista prezența unei infecții, această analiză nu poate identifica tipul specific de microorganisme prezente în tractul urinar. Urocultura, în schimb, este analiza care le detectează cu exactitate și care ghidează medicul în alegerea celui mai potrivit tratament. Aceasta nu se efectuează de rutină, ci doar în anumite situații.

Așa cum prezintă Healthline și Cleveland Clinic, proba de urină este transferată pe un mediu de cultură și incubată la o temperatură propice multiplicării microorganismelor. După câteva zile, agentul patogen responsabil de infecție poate fi identificat cu ajutorul microscopului.

În general, o infecție urinară este cauzată de contaminarea tractului urinar – uretră (tubul prin care urina se elimină la exterior), vezică urinară, rinichi – cu bacterii, cum ar fi Escherichia coli. Conform surselor anterior menționate, acest agent patogen se găsește în materiile fecale. Se poate răspândi cu ușurință la sistemul urinar mai ales în cazul femeilor, deoarece distanța dintre anus și uretră este mai mică în cazul lor. De aceea, după utilizarea toaletei, se recomandă ștergerea din față în spate a zonei intime.

Totuși, așa cum relatează Cleveland Clinic și Edgar V. Lerma în articolul „Urinalysis”, infecția urinară poate apărea uneori și din cauza unor fungi (cum ar fi specii de Candida) sau unor paraziți cu transmitere sexuală (Trichomonas vaginalis), răspândiți în urma unei infecții vaginale.

Dacă este vorba de o infecție bacteriană, poate fi realizat un test adițional, numit antibiogramă. Acesta presupune testarea mai multor tipuri de antibiotice pentru a observa la care dintre medicamente este sensibilă bacteria. În acest mod, medicul stabilește schema de tratament potrivită pentru a elimina cu succes infecția.

Indicațiile pentru urocultură și sumarul de urină

Sumarul de urină se efectuează de rutină, în cadrul investigațiilor medicale anuale, care au rolul de a monitoriza starea de sănătate. De asemenea, potrivit Mayo Clinic, analiza se efectuează în următoarele situații:

• În sarcină;

• Înainte de o intervenție chirurgicală;

• Pentru monitorizarea unor afecțiuni, cum ar fi cele renale;

• În timpul spitalizării pentru diferite condiții medicale;

• În scop diagnostic, dacă sunt prezente semne și simptome sugestive pentru afecțiuni ale sistemului urinar (durere la urinare, micțiuni frecvente, sânge în urină).

Pe de altă parte, după cum prezintă Cleveland Clinic și Healthline, urocultura se recomandă în special persoanelor care prezintă simptomele infecțiilor de tract urinar – usturime/durere la urinare, nevoia urgentă de a urina, micțiuni frecvente și în cantități mici, disconfort în zona pelvină (etajul abdominal inferior) sau lombară (regiunea inferioară a spatelui), urină tulbure sau roz, febră, dificultatea de a porni jetul urinar.

De asemenea, urocultura poate fi indicată și în alte cazuri, cum ar fi pacienților cu:

• Infecții urinare recurente sau dificil de tratat;

• Diabet zaharat și diferite afecțiuni renale, cum ar fi litiază renală („pietre la rinichi”) și retenție urinară (incapacitatea de a goli complet vezica urinară);

• Sondă urinară montată pe termen lung – cateter subțire și flexibil, introdus prin uretră până în vezică, prevăzut cu o pungă la capăt pentru colectarea urinei;

• Sistemul imun deprimat – cei aflați sub tratament pentru cancer, cei care au beneficiat de un transplant de organ, cei cu boli autoimune.

Cum te pregătești pentru aceste investigații

Pentru a te asigura că rezultatele acestor analize sunt corecte, este important să recoltezi proba în mod corespunzător.

Colectarea urinei are loc dimineața, din prima urină (jetul mijlociu), deoarece este mai concentrată în agenți patogeni și elementele listate anterior. Recoltarea are loc direct într-un recipient steril, special pentru urină, pe care îl poți achiziționa din farmacii sau din laboratoarele de analize.

Recoltarea probei pentru sumarul de urină sau urocultură presupune doi pași:

1. Igienizarea: Spală-te bine pe mâini și în zona intimă, folosind săpun. Usucă pielea cu un prosop curat;

2. Colectarea probei: Începe să urinezi, iar după câteva secunde oprește jetul de urină. Plasează recipientul în dreptul uretrei și începe din nou să urinezi, astfel încât să poți face recoltarea din jetul mijlociu. O cantitate de 30 până la 60 ml este suficientă (aproximativ jumătate din recipient). Este important să te asiguri că secreția vaginală nu contaminează proba, menținând labiile deschise cu ajutorul degetelor. Închide recipientul etanș, apoi introdu-l într-o pungă de protecție.

Proba de urină trebuie transportată către laborator în maxim o oră de la recoltare.

Prin urmare, sumarul de urină și urocultura sunt două analize diferite ale urinei, care oferă informații importante cu privire la starea de sănătate. Chiar dacă ești considerat clinic sănătos, nu uita să mergi anual la medic pentru consultații și investigații de rutină.

Articol recomandat de sport.ro

Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită