Ce arată analizele făcute fetiței de 5 ani cu hepatită severă. Dr. Adrian Marinescu îndeamnă părinții la calm
Analizele de laborator nu au identificat până acum prezenţa adenovirusului şi nici a virusurilor hepatitice cunoscute până în prezent în cazul fetiţei de 5 ani diagnosticată cu hepatită de cauză necunoscută.
Singurul lucru detectat în urma analizelor sunt anticorpii post-COVID 19, ceea ce arată că în trecutul apropiat copilul a avut această afecţiune, conform unor surse medicale de la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din Capitală, unde este internată fetiţa, transmite News.ro.
Nu există însă oficial nicio legătură stabilită de experţi între boala COVID şi acest tip de hepatită. În momentul de faţă medicii de la unitatea sanitară îi fac fetiţei şi alte investigaţii pentru a putea identifica ce anume a dus la apariţia acestui tip de hepatită numită "de cauză necunoscută".
Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală a explicat într-un interviu acordat News.ro că nu există deocamdată o relaţie clară de cauzalitate nici între prezenţa adenovirusului şi acest nou tip de hepatită. „Luăm în calcul că sunt aproximativ 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta omul şi care dau o paletă foarte largă de afecţiuni", precizează medicul.
„Ştim foarte puţin, atenţionarea care vine de la OMS până la urmă este o modalitate prin care se gândeşte preventiv. A observat cazuri izolate şi am putea spune că sunt chiar cazuri foarte rare de hepatită acută la copii, şi când spun copii înseamnă de la cea mai fragedă vârstă până la 16 ani, care nu sunt de cauză virală, sau mai bine spus virusurile hepatitice clasice, A, B, C, D, E, nu sunt nici autoimune, nu sunt toxice, adică nu au o cauză decelabilă.
Este o ipoteză de lucru în care este vorba şi de un adenovirus dar nu stabileşte o relaţie de cauzalitate şi nu poate să precizeze dacă un anumit adenovirus chiar determină această formă de hepatită severă. Luăm în calcul că sunt aproximatv 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta omul şi dau o paletă foarte largă de afecţiuni. Aici vorbim de răceli banale, vorbim de pneumonie, de celelalte infecţii de tract respirator sau inferior , putem vorbi în cazuri rare de encefalită sau meningită, infecţii urinare, infecţii digestive, etc.
Deci deocamdată sunt doar nişte cazuri şi există doar observarea lor. Ce va trebui să stabilim în viitorul apropiat este dacă acei pacienţi, copiii, au un teren imunitar deficitar , dacă într-adevăr este un adenovirus şi dacă putem trage o concluzie, pentru că în lume, în momentul de faţă, chiar dacă am avut undeva spre 200 de cazuri, încadrate în hepatită de cauză necunoscută, cele mai multe au fost forme uşoare sau forme medii care s-au rezolvat”, a explicat medicul infecţionist.
Cazurile de hepatită de cauză necunoscută, foarte puţine la nivel global în comparaţie cu numărul cazurilor de hepatite date de virusuri cunoscute, spune Dr. Marinescu. Specialistul nu ia în calcul varianta în care acest tip de hepatită de cauză necunoscută să fie un efect post-COVID, ci mai degrabă o situaţie creată de lipsa restricţiilor după o perioadă foarte lungă în care acestea au existat.
„Sunt aproximativ 17 copii care au avut într-adevăr forme severe, a fost un deces, s-a ajuns la transplant, dar sunt foarte puţine la nivelul globului în raport cu numărul de hepatite, care este enorm, sunt o multitudine de hepatite. Deocamdată nu ar trebui să intrăm în panică, ci ar trebui să luăm în calcul ca în monitorizarea celor mici să ne gândim şi la posibilitatea că la un moment dat e un adenovirus.
Este prematur să ne gândim la asta, nici nu cred că este vreo legătură, când spunem post-COVID, mai degrabă ne gândim la o situaţie de normalitate în care nu mai am măsuri restrictive, oamenii interacţionează indiferent de vârstă şi atunci mă aştept să am boli infecţioase într-o mai mare măsură. Am avut gripă, am toxiinfecţii alimentare, hepatite acute virale, sigur că pot să am şi o infecţie cu adenovirus, dar dacă se va demonstra că adenovirusul reprezintă o cauză directă.
Nu m-aş putea gândi că prin COVID sistemul imunitar a ajuns să fie dezechilibrat, e foarte departe să vorbim despre asta, ar însemna că acei copii au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2, au avut o anumită formă care a dezechilibrat sistemul imunitar, este mult prea departe, mai degrabă m-aş referi la normalitate şi la lipsa măsurilor respective.
În momentul în care nu am o cauză clară şi diagnosticul nu pleacă de la o relaţie de cauzalitate directă, pot să spun că este o cauză neprecizată, necunoscută, dar de aici până la ajunge să spunem că este o hepatită misterioasă, aud foarte des în media acest termen, cred că este o distanţă foarte mare”, a declarat Dr. Adrian Marinescu.
Regulile de bază care ţin de igienă, extrem de importante inclusiv pentru hepatită, spune medicul. „Părinţii ar trebui să fie calmi”
„Părinţii ar trebui să fie calmi, nu ar trebui să se gândească că după o pandemie de SARS-CoV-2 vine altceva, pentru că nu intră în discuţie, cred că ar trebui să plece de la ideea că regulile de bază care ţin de igienă sunt în continuare importante inclusiv pentru hepatită, că în momentul în care mâinile celor mici sunt spălate suficient de des cu apă şi săpun cele mai multe dintre bolile infecţioase stau deoparte, dacă vorbim despre adenovirusuri, modalităţile de transmitere sunt variate, discutăm despre contact, apropos de mâna murdară, contaminată care este dusă de către cel mic la nas, gură, ochi, porţi de intrare, continuăm cu tuse şi strănut, vorbim despre obiecte contaminate, de suprafeţe, alimente, chiar şi apă, sunt lucruri care clar pot explica transmiterea, mai este o explicaţie la copiii mici, transmiterea prin materiile fecale contaminate când se face schimbarea scutecelor, atenţie apoi la colectivităţi, tot ce înseamnă creşe, grădiniţe, şcoli şi probabil că în viitorul apropiat vom fi mai atenţi şi atât.
Vom şti că în momentul în care avem o simptomatologie digestivă care este instalată brusc ar fi bine să luăm legătura cu medicul pediatru sau cu medicul de familie, să facem analize uzuale, şi în momentul în care există o suspiciune de hepatită să luăm în calcul, în afară de cele clasice, cu virusuri hepatitice şi alte posibilităţi ca de exemplu adenovirusurile”, a spus medicul.
Câteva simptome îi pot trimite pe părinţi spre ideea că cei mici ar putea avea hepatită, însă nu întotdeauna acestea sunt specifice doar acestui tip de afecţiune
„Este aproape imposibil să te gândeşti că există simptome cu totul speciale, sigur că, în momentul în care vorbim despre faptul că cei mici au greaţă, vărsături, se îngălbenesc, au modificări în aspectul scaunelor sau urinei, te poţi gândi că, printre altele, ar putea să fie o hepatită.
Nu poţi să-ţi dai seama că este o hepatită care să ţină de adenovirus, în niciun caz, sau dacă la un moment dat starea generală se modifică în rău cu atât mai mult te gândeşti că poate să fie o urgenţă dar de aici până la a spune că orice simptom digestiv de tip greaţă sau vărsături înseamnă o urgenţă medicală şi că trebuie să ajungi în secunda următoare la o cameră de gardă eu cred că este o distanţă extrem de mare”, a explicat Dr. Marinescu.
Lipsa restricţiilor care existau în perioada pandemiei înseamnă şi reintrarea în circulaţie a virusurilor care şi-au făcut mai puţin simţită prezenţa în perioada pandemică. Dr. Marinescu: „Oamenii vin în contact, ne aşteptăm să avem toxiinfecţii, hepatite, viroze, pe acest fond vorbim inclusiv de această hepatită”
„Într-adevăr sunt mai multe boli infecţioase, vă spuneam că inclusiv gripa, în condiţiile în care oamenii interacţionează nemaiavând măsuri restrictive, afară este o vreme bună, oamenii vin în contact şi socializează, vorbim de copii în primul rând, este clar că ne aşteptăm să avem toxiinfecţii alimentare, hepatite de cauză infecţioasă, viroze, etc, şi atunci, pe acest fond, vorbim inclusiv despre aceasă hepatită. Sperăm ca viitorul apropiat să stabilească cu o mai mare precizie dacă este o relaţie de cauzalitate, dacă ne putem duce ţintit, dacă sunt nişte caracteristici pentru cei care se infectează şi aşa mai departe, elemente ţintite de diagnostic.
Poţi să pui în evidenţă prezenţa adenovirusului şi el poate să fie în tractul respirator inferior, superior, digestiv şi aşa mai departe, există tehnici moderne pe care şi noi le avem, numai că de la a stabili că este prezent un adenovirus şi de acolo să ajungi şi să ai o relaţie de cauzalitate în aşa fel încât să spui că acel adenovirus a determinat hepatita fulminantă presupune să faci nişte paşi. Eu cred că OMS va veni cu astfel de informaţii în viitorul apropiat tocmai plecând de la elementele comune pentru aceste cazuri izolate. Rămâne de văzut, probabil în următoarea lună”, a explicat medicul pentru News.ro.
Cazuri de hepatită severă la copii
Până în data de 21 aprilie 2022, Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută, (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), cazuri înregistrate la copii cu vârsta între 1 lună şi 16 ani. Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii publicat luni se arată că aceste cazuri au prezentat insuficienţă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor şi icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.
Primul caz de acest gen din România este cel al unei fetiţe de 5 ani. Aceasta a fost internată la spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală pe data de 4 aprilie. Copilul a ajuns la camera de gardă a unităţii sanitare cu vărsături, dureri abdominale, icter. A fost diagnosticată cu insuficienţă hepatică, formă severă. Fetiţa nu a avut istoric de călătorie şi nu are nicio legătură epidemiologică cu un alt caz raportat către OMS Europa. În cazul acesteia nu a fost identificată prezenţa adenovirusului. Starea ei este una stabilă şi i se fac în continuare investigaţii de specialitate pentru detectarea cauzei care a dus la apariţia bolii.
